mozok.click » Geografie » Tipuri de sisteme economice
Інформація про новину
  • Переглядів: 35
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 16:50
2-04-2018, 16:50

Tipuri de sisteme economice

Категорія: Geografie

Amintiţi-vă Care sunt etapele dezvoltării economiei mondiale.

TIPURI DE SISTEME ECONOMICE. Societatea modernă, unită în stat, funcţionează în cadrul unui sistem economic. De starea economiei depind în mare măsură condiţiile de viată din tară, nivelul de dezvoltare socio-economică, auto-ritatea ţării pe plan internaţional. Sistemul economic este un mod de organizare a vieţii economice, care defineşte relaţiile de proprietate şi mecanismul economic. Rolul principal în orice sistem economic îl joacă producţia, dar şi distribuţia, schimbul şi consumul. In prezent, majoritatea ţărilor din lume are unul dintre cele patru sisteme economice: de piaţă, administrativ de comandă, mixt şi de tranziţie (des. 23).

în cele mai vechi timpuri şi Evul Mediu, acestea au fost precedate de sistemul economic traditional cu forme de organizare naturale bazate pe comunitate. Unele dintre caracteristicile sale sunt prezente şi astăzi în ţările slab-dezvoltate din Africa, Asia şi Oceania. La ei, împreună cu dezvoltarea economiei de mărfuri s-au păstrat proprietatea comună şi gestionarea naturală cu tehnică înapoiată, cu utilizarea pe scară largă a forţei de muncă manuală, cea mai simplă organizare a muncii şi a producţiei. Procesele socio-economice sunt afectate în mod semnificativ de tradiţiile şi obiceiurile, de valorile religioase şi culturale, de diviziunea socială şi de castă a populaţiei. Anume aceste circumstanţe determină ce să producă, cum să distribuie si ce să consume. în condiţiile actuale ţările, cu rămăşiţe ale economiei tradiţionale sunt furnizori de materie primă pentru economia mondială, şi servesc ca pieţe pentru produsele finite din ţările dezvoltate economic.



Pentru sistemul economic de piaţă este caracteristică predominanţa proprietăţii private asupra resurselor economice şi dominaţia economică a mecanismului de piaţă. Acest sistem presupune existenţa unui număr mare de producători şi cumpărători de bunuri, libera alegere a activităţii de afaceri, libertatea personală a tuturor producătorilor, accesul egal la resurse, la realizările tehnico-stiintifice si la informaţii. Toate procesele economice (de alocare a resurselor, de stabilire a preţurilor, de formare a veniturilor etc.), sunt reglementate de mecanismul de piaţă bazat pe libera concurenţă. Concurenţa este principala forţă motrică a dezvoltării economiei de piaţă. Prin urmare, sistemul economic de piaţă - este un tip de organizare

economică datorită căreia produsul devine marfă şi se vinde pe piaţă. Piaţa permite schimbul de bunuri fabricate în funcţie de valoarea lor. Piaţa acţionează ca un

regulator al activităţii economice.

Preţurile sunt determinate de nivelul cererii pentru bunuri şi cantitatea acestora. Intervenţia statului în procesele economice pentru un astfel de sistem este minimă. Rolul său este limitat la protecţia proprietăţii private şi instituirea unui cadru legal favorabil pentru funcţionarea liberă a pieţei. Economia de piaţă cu liberă concurenţă a activat aproximativ până la prima treime a secolului XX. Astăzi, în multe ţări mecanismul economic de piaţă este combinat cu cel de reglementare de stat a economiei, ca parte a unui sistem economic mixt. Cu toate acestea, există ţări ale căror economii au exprimat în mod clar caracteristicile tipice ale unui sistem de piaţă, cum ar fi Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit.


Sistemul economic administrativ de comandă este, de asemenea, numit şi centralizat planificat. în el domină proprietatea publică a resurselor. Un rol-cheie

în rezolvarea problemelor economice este jucat de stat şi se desfăşoară prin planificarea centrală si alocarea administrativă a resurselor. Intervenţia statului în toate procesele economice, la toate nivelurile şi lipsa de iniţiativă privată duce la o eficienţă scăzută a organizării, producţie care nu poate concura pe pieţele internaţionale, deficit constant de bunuri de consum de bază. O astfel de economie de la începutul anilor 90 ai sec. al XX-lea a avut Uniunea Sovietică (în componenţa sa şi Ucraina) ţările socialiste din Europa de Est şi Asia, dar astăzi au Cuba, Coreea de Nord (RPDC).

Economia de tranziţie este o transformare a modelului de dezvoltare econo-

mică, planificată centralizat la o economie deschisă, care ar combina funcţionarea mecanismului de piaţă şi metodele flexibile de reglementare a statului. Aici sunt incluse majoritatea ţărilor post-socialiste care sunt în tranziţie de la metodele sistemului administrativ de comandă la cele ale sistemului de piaţă. Acestea sunt ţările fostei Uniuni Sovietice (Ucraina, Belarus, Lituania, Moldova, Rusia, Georgia, Armenia, Kazakstan etc.), fostele ţări socialiste din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, România, Bulgaria şi altele) şi trei ţări asiatice - China, Mongolia, Vietnam. Economiile în tranziţie implică schimbări fundamentale ale relaţiilor economice. Reforma este legată mai întâi de toate cu deetatiza-rea şi privatizarea, apariţia proprietarului eficient, dezvoltarea întreprinderilor mici

şi mijlocii, limitarea interferenţei guvernamentale directe în procesele economice şi gestionarea simultană abilă a acestor procese din partea ei.

Sistemul economic mixt este inerent ţărilor moderne dezvoltate economic. Acesta combină economia de piaţă de autoreglementare, ce asigură eficienţă economică ridicată, capacitatea de a satisface nevoile actuale personal şi stabilitatea guvernării de stat, necesară pentru a răspunde nevoilor sociale ale societăţii. Mecanismul de piaţă este principalul regulator al proceselor economice, iar reglementarea guvernamentală a economiei completează instrumentele de piaţă. Sistemul economic mixt are ca scop consolidarea orientării sociale a economiei prin creşterea cheltuielilor pentru educaţie, sănătate, îmbunătăţirea protecţiei membrilor societăţii de riscurile generale. Alături de piaţă şi de reglementare economică de stat, s-a format (în special în ţările occidentale) încă un element de administrare — instituţia de parteneriat social. Datorită ei sunt coordonate interesele naţionale şi de grup, în sfera socio-economică (veniturile, ocuparea forţei de muncă, condiţiile de muncă etc.), prin negocieri, consultări şi acorduri cu reprezentanţii acestor grupuri. 


MODELE NAŢIONALE ALE SISTEMULUI ECONOMIC MIXT. în ciuda similitudinii sistemului economic de tip mixt, în diferite ţări, sunt formate anumite modele naţionale.

Modelul american (sau anglo-saxon) - un sistem relativ liber de administrare a economiei naţionale, în care accentul s-a mutat la regulatorii de piaţă ai proceselor economice. Reglementarea guvernului este redusă la utilizarea metodelor legale pentru a crea „reguli de joc” şi condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor. Astfel de modele au SUA, Canada, Marea Britanie, Australia.

Modelul japonez prevede reglementarea activă a dezvoltării sociale şi economice a ţării de către stat, prin utilizarea cu precădere a metodelor economice. în societate este răspândită psihologia de colectivism, solidaritate, subordonarea intereselor personale celor colective şi de stat. în afară de Japonia, acest model este răspândit în unele ţări din Estul Asiei (Coreea de Sud, Singapore), şi, prin urmare, mai este numit şi modelul Orientului îndepărtat.

Modelul suedez (sau scandinav) - administrarea dezvoltării socio-econo-mice, prin intervenţia activă a statului în procesul de distribuire şi redistribuire a veniturilor, crearea unui sistem de asistenţă socială puternică, dominaţia ideilor de egalitate şi solidaritate. Răspândit în Suedia, Norvegia, Islanda, Danemarca.

Modelul german - sistemul de administrare a economiei naţionale cu utilizarea activă a reglementării de piaţă, în special în domeniul concurenţei, şi crearea la nivel de stat a unui sistem eficient de protecţie socială. Acest model se mai numeşte economie socială de piaţă. în afară de Germania, este caracteristic multor ţări din Europa de Vest (Austria, Elveţia, Franţa, Spania, Italia şi altele). SISTEMUL ECONOMIC AL UCRAINEI. Ucraina face parte din ţările post-so-cialiste de aceea ei îi este proprie trecerea de la sistemul economic administrativ de comandă la cel de piaţă. Din păcate, reformele economice sunt efectuate prea încet şi inconsecvent. Motivele sunt diferite. în special, în industrie au funcţionat multe întreprinderi mari, cu proces tehnologic înapoiat şi echipamente învechite,

care nu atrag nici proprietari (investitori) interni, nici externi. Economia Ucrainei necesită investiţii mari, care nu sunt în ţară, iar apariţia lor din străinătate este îngreunată de legislaţia imperfectă şi instabilitatea dezvoltării sociale. Din 2014, pe lângă această s-au mai adăugat şi luptele din Estul ţării.

Sistemul economic actual al Ucrainei combină elemente vechi si noi, dintre care nu toate sunt progresive. Statul nu a eradicat complet economia din „umbra”, piaţa „neagră”, luarea de mită şi corupţia funcţionarilor, de care depinde transformarea economică.

Deşi în ultimul deceniu partea proprietăţii de stat în economie a scăzut brusc, dar în schimb a crescut cota diferitelor forme de proprietate privată (persoane fizice, corporaţii, etc.), producţia nu este încă foarte eficientă. De multe ori deetatiza-rea şi privatizarea întreprinderilor nu s-a desfăşurat în mod transparent şi nu în favoarea proprietarului eficient. în unele domenii importante ale economiei schimbări reale în relaţiile de proprietate n-au avut loc. De exemplu, în agricultură, în loc de ferme colective şi de stat (colhozuri şi sovhozuri) au apărut întreprinderile colective ţărăneşti, dar sătenii în ele nu au devenit reali proprietari ai terenurilor.

în 2006, Ucraina a primit statutul de economie de piaţă, care a fost o condiţie necesară pentru a fi primită în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Cu toate acestea, faza de tranziţie economică în ţara noastră se pare că va fi îndelungată.

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. Care sunt principalele tipuri de sisteme economice?

2. Care este deosebirea dintre sistemul economic de piaţă şi cel administrativ de comandă?

3. Care sunt sistemele economice dominante în lumea de azi?

4. De ce este sistemul economic al Ucrainei numit de tranziţie? Care sunt motivele?

Analizaţi ce măsuri trebuie să se ia în Ucraina pentru a face progrese în reformele economice şi politice.

ACTIVITATE ÎN GRUP

Ce ştiţi despre caracteristicile modelelor naţionale ale sistemului economic de tip mixt format în diferite ţări:

grupul 7 - american; grupul 3 - suedez;

grupul2 -japonez; grupul4 - german.

Daţi exemple de ţări în care s-au format aceste modele. Propuneţi acele principii sau abordări de dezvoltare socială şi economică a acestor modele, care, după părerea voastră, ar trebui să fie folosite pentru Ucraina.

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^