mozok.click » Geografie » Diviziunea internaţioală a muncii
Інформація про новину
  • Переглядів: 108
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 16:48
2-04-2018, 16:48

Diviziunea internaţioală a muncii

Категорія: Geografie

Tema 2. ECONOMIA MONDIALĂ

 

Amintiţi-vă de la cursul de istorie ce este diviziunea socială a muncii. Prin ce ea se exprimă?

Ce este specializarea producţiei?

CONCEPTUL DE ECONOMIE MONDIALĂ. Manualul din fata voastră este o carte cu un anumit număr de foi imprimate. Pentru obţinerea sau fabricarea hârtiei, lemnul a fost pregătit undeva în Scandinavia, apoi a fost prelucrat la fabricile de celuloză şi hârtie din Germania. In Ucraina, tipografia trebuie să fie echipată cu maşini de ofsetat, broşatoare şi alte dispozitive.

Pentru producţia lor este necesar nu numai metalul topit, să zicem, de mină, din Ucraina şi prelucrat la întreprinderile constructoare de maşini în Italia, dar cunoştinţe folosite în tehnologie. De asemenea, este nevoie de vopsea, substanţe chimice care sunt fabricate în Germania, Canada, China, şi sute, mii de muncitori... Nu intenţionăm să descriem în detaliu întregul lanţ tehnologic de producţie a cărţii. Dar am dori, ca pe un exemplu concret, să vă daţi seama că producţia modernă de orice produs - este rezultatul muncii unui număr mare de persoane care lucrează la în diferite colţuri ale lumii, la diverse întreprinderi care sunt legate între ele prin numeroase relaţii industriale.

Nici o ţară din lume, în condiţiile moderne, nu poate fi separată de celelalte ţări şi izolată de procesele globale care se petrec pe teritoriul ei de locaţie. Ţările,

economiile lor naţionale interacţionează în domeniile economice, politice, militare, culturale, umanitare, de mediu si de altă natură. Pentru realizarea acestor relaţii între state se stabilesc relaţii diplomatice, întocmesc acorduri care reglementează diverse domenii de cooperare. Ele participă la organizaţiile internaţionale -ONU, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi altele, crează organizaţii interstatale regional-econo-mice (de exemplu, Uniunea Europeană), militar-politice (Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic - NATO) si altele.



Numeroase legături internaţionale unesc ţările lumii într-un sistem complex -comunitatea mondială, iar economiile lor naţionale în economia mondială. Eco-nomia mondială - un sistem economic şi geografic complex, format dintr-un set de economii naţionale ale lumii, care sunt legate între ele prin diviziunea internaţională a muncii (des. 20). în sistemul economiei mondiale sunt implicate toate ţările. Cel mai important rol în asocierea lor îl joacă relaţiile economice internaţionale, care sunt exprimate prin fluxuri (de circulaţie) a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, forţei de muncă, informaţiei între ţări şi regiuni din întreaga lume.

DIVIZIUNEA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII. Economiile naţionale interacţionează în sistemul economiei mondiale în conformitate cu legile diviziunii geografice a muncii. Diviziunea geografică (sau teritorială) a muncii implică formarea teritoriilor economice de specializare şi a schimburilor comerciale dintre ele prin rezultatele activităţii economice.


Specializarea teritoriului (localităţii, regiunii, ţării) - este producerea pe acest teritoriu a anumitor tipuri de bunuri (produse), prevăzute pentru schimb, adică în număr care cu mult depăşeşte necesităţile lor. Ea este determinată de acele activităţi, pentru care, pe acest teritoriu, sunt cele mai bune condiţii so-cio-economice sau de mediu. Specializarea poate denumi un produs finit (cum ar li - automobilele), dar şi părţile sale (componente, ansambluri, unităţi), sau materii prime şi produse semifinite (minereu de fier, cocs, fontă, oţel, etc.). Teritoriile se pot specializa în producţia materială (industrie, agricultură, silvicultură, pescuit) şi în servicii (de întreţinere, de construcţii, de transport, comunicaţionale, financiare, tehnico-ştiinţifice, de publicitate, informaţionale, de asigurare, turistice, etc). Schimbul de mărfuri între teritorii constă în a exporta produse din ramura specializată pe acest teritoriu şi a importa produse din alte ramuri. Se importă bunuri, a căror producţie într-o anumită zonă sau nu este posibilă (datorită caracteristicilor sale naturale) sau nu acoperă nevoile acestei zone, sau nu este convenabilă din punct de vedere financiar (costă mai scump decât importul din alte zone).

Diviziunea geografică a forţei de muncă poate fi internă (între diferite zone din cadrul aceleiaşi ţări) si internaţională (între ţări). Diviziunea internatională a muncii - este specializarea unor ţări în producţia anumitor bunuri şi servicii şi schimburile comerciale cu ele pe piaţa mondială.

Atunci când schimbul de produse la nivel naţional a devenit prea îngust şi producătorii de bunuri şi servicii au început să se concentreze nu numai asupra cererii interne, dar şi externe, atunci a apărut piaţa mondială. Piaţa mondială - este domeniul relaţiilor marfă-bani dintre ţări. Aceasta s-a format pe baza dezvoltării comerţului internaţional, care prevede exportul şi importul producţiei. Pe piaţa globală funcţionează un sistem special de preţuri - preţurile mondiale.

Pentru ca să apară specializarea ţării, sunt necesare anumite condiţii: ţara ar trebui să aibă un avantaj faţă de alţi producători la produsul pe care îl oferă, de exemplu, să dispună de materie primă ieftină, mâini de lucru calificate sau să posede secretele noilor tehnologii. în acelaşi timp şi pe piaţa mondială ar trebui să fie cerere pentru acest produs, precum şi costurile de transport să fie avantajoase atât pentru producător, cât şi pentru consumator. Fiecare ţară care are avantaje în producerea unor bunuri şi servicii pe le pot exporta în schimbul ualtora, care nu se produc în interiorul ţării. Astfel, diviziunea internaţională a muncii reduce sau elimină în totalitate problemele cauzate, de exemplu, de lipsa de resurse în orice regiune a lumii.


Un exemplu de diviziune internaţională a muncii pot fi renumiţii blugi britanici care „Lee Cooper” sau păpuşa americană „Bărbie”. Pentru a coase blugi sunt necesare eforturile economiilor a mai mult de zece ţări situate în diferite părţi ale lumii, de la depărtata Australie şi Japonia, către vecinii Marii Britanii — Franţa şi Germania (des. 22). în acest exemplu, Benin şi Pakistan se specializează în producţia de ţesături de bumbac, Tunisia - pe producţia de îmbrăcăminte, Namibia şi Australia — în topirea metalelor neferoase (colorate), Japonia - în producţia de produse tehnologice din metale neferoase şi industria chimică, Franţa - în producţia

de ţesături sintetice. Şi dacă pentru Benin, ţară africană înapoiată, producţia de ţesături - aproape că este singura ramură a specializării internaţionale, pentru Franţa, care se numără printre cei mai importanţi lideri economici mondiali -este una dintre numeroasele ramuri, produsele căreia ţara le livrează pe piaţa mondială.

De asemenea păpuşa „Bărbie” niciodată nu s-a produs în SUA. Acolo în zidurile celei mai mari companii de jucării din lume „Mettlach Corporation” a apărut doar idea. Prima „Bărbie”, a apărut pe lume în Japonia. Ulterior, odată cu scumpirea forţei de muncă japoneze, producţia s-a mutat în alte ţări din Asia - China, Indonezia, Malaezia. Plasticul pentru păpuşi este furnizat din Taiwan, nailon pentru păr - din Japonia, ambalajul - din Statele Unite ale Americii. Producătorii direcţi primesc doar 35 % din preţul de export, care este de aproximativ de 2 dolari, în timp ce preţul de vânzare cu bucata din SUA a păpuşii „Bărbie” este de 10 dolari. Jucăria este vândută în întreaga lume cu viteză de 2 păpuşi pe secundă. FACTORII PRINCIPALI AI DIVIZIUNII INTERNAŢIONALE A MUNCII. Diviziunea geografică a muncii este influenţată de diverşi factori. Factorii naturali,

condiţiile şi resursele naturale, de exemplu, determină specializarea industriilor în minerit, agricultură, silvicultură, pescuit, odihnă si turism. Datorită lor Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite sunt mari exportatori de petrol, Brazilia şi Australia - de minereu de fier; SUA şi Canada — de cereale; India şi Sri Lanka - de ceai; Suedia şi Rusia — de produse din silvicultură şi industria lemnului; Islanda, Norvegia, Peru — de produse din peşte; ţările Mediteraniene specializate în turism internaţional. Localizarea geografică a ţărilor determină specializarea lor, cum ar fi ţările „nodale” de pe litoral - pentru a menţine comerţul maritim (Singapore, Panama), în timp ce ţările europene din interiorul continentului sunt specializate în traficul de tranzit internaţional cu transport terestru.

Dintre factorii socio-economici de specializare a ţărilor fac parte: efectul tradiţiilor naţionale şi religioase ale populaţiei, disponibilitatea forţei de muncă calificate, nivelul dezvoltării de producţie, caracteristicile structurii economiei, progresul tehnologic, noile tehnologii şi organizarea activităţii economice externe a ţării. Datorită acestor factori, Europa de Vest, SUA şi Japonia au devenit liderii mondiali, specializaţi în principal în tipurile de produse bazate pe înalte tehnologii şi care nu conţin multă materie şi diverse tipuri de servicii (resursele naturale în multe dintre ele sunt limitate sau, uneori, neglijabile).

Ucraina este specializată în producţia de minereu de fier şi metale feroase, produse agricole (grâu, porumb), produse alimentare (ulei de floarea soarelui, miere) şi altele.

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. Ce este economia mondială? De ce este numită un complicat sistem economic şi geografic?

2. în ce constă diviziunea internaţională a muncii? Conform des. 22 câte ţări pot participa la producţia unui singur produs.

3. Numiţi caracteristicile pieţei mondiale. Prin ce piaţa mondială diferă de piaţa internă a ţării?

4. Daţi exemple de specializare a teritoriului într-o anumită producţie sau serviciu. Care sunt factorii care au influenţat apariţia anume la o astfel de specializare?

Analizaţi care dintre factorii de diviziune geografică a muncii joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea specializării internaţionale Ucraina.

PETRECEŢI UN STUDIU

Aflaţi ce tipuri de activităţi economice (de producţie şi servicii) determină specializarea economică a regiunii dumneavoastră la nivel de ţară. Cercetaţi, ce factori au influenţat formarea şi dezvoltarea acestora.

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^