HIV/SIDA: provocare pentru omenire » mozok.click
 

mozok.click » Bazele sănătăţii » HIV/SIDA: provocare pentru omenire
Інформація про новину
  • Переглядів: 214
  • Автор: admin
  • Дата: 3-04-2018, 13:29
3-04-2018, 13:29

HIV/SIDA: provocare pentru omenire

Категорія: Bazele sănătăţii

In acest paragraf:

• veţi lua cunoştinţă de principiile legislaţiei Ucrainei în domeniul contracarării epidemiei HIV/SIDA;

• veţi analiza cauzele şi urmările stigmei şi discriminării persoanelor purtătoare de HIV pozitiv, vă veţi învăţa să le apăraţi drepturile;

• veţi discuta care valori ridică nivelul protecţiei în condiţiile epidemiei şi formează o atitudine tolerantă faţă de oamenii, care trăiesc cu HIV.

După rezultatele temei de acasă faceţi o statistică a desfăşurării epidemiei în lume, în Ucraina şi în regiunea voastră.

De atunci de când a fost descoperit HIV, au trecut circa 30 de ani. în această perioadă de timp epidemia HIV/SIDA a cuprins întreaga planetă. Mai mult au avut de suferit regiunile, care nu au fost în stare să mobilizeze resursele şi voinţa politică la depăşirea epidemiei. între ele se află ţările din Africa Centrală şi de Sud. în prezent ele plătesc un preţ foarte mare pentru inactivitatea guvernelor lor — milioane de jertfe şi declinul economic, doar epidemia de HIV/SIDA ameninţă economia acestor ţări nu mai puţin decât sănătatea populaţiei.

în ultimul timp pe harta lumii au apărut noi puncte fierbinţi ale epidemiei: în India, ţările din Estul Europei şi din Asia Centrală. Din păcate, Ucraina face parte din ţările „noului val”, care au de suferit cel mai mult din cauza epidemiei.

La mijlocul anului 2016 în Ucraina au fost înregistrate oficial circa 290 mii cazuri de infectare cu HIV, circa 40 mii de ucraineni au decedat din cauza SIDA. Dar statistica oficială privind HIV/SIDA este deseori numită partea vizibilă a aisbergului, deoarece ea se bazează pe evidenţa celor care

au trecut testările HIV. Numărul real al oamenilor care trăiesc cu HIV si a celor care au murit din cauza SIDA poate fi determinat cu aproximaţie.

Potrivit aprecierilor experţilor, în Ucraina este infectată 1,6 % din populaţia matură. Aceasta înseamnă că epidemia capătă dimensiuni ameninţătoare. Trezeşte îngrijorare faptul că infecţia HIV trece de limitele grupurilor vulnerabile şi se extinde repede pe calea relaţiilor sexuale în păturile largi ale populaţiei. Dacă anterior această infecţie era asociată cu consumatorii de droguri şi cu reprezentanţii sex-businessului, imaginea actuală a HIV/SIDA este deseori cea a femeii tinere asigurate social şi a copilului ei.



Legislaţia Ucrainei în domeniul contracarării epidemiei HIV/SIDA

Măsurile eficiente de luptă împotriva epidemiei HIV/SIDA se bazează pe recunoaşterea şi apărarea drepturilor omului la nivel de stat. Când drepturile omului sunt apărate, sunt infectaţi mai puţin oameni, iar purtătorii de HIV pozitiv şi familiile lor depăşesc mai uşor greutăţile legate de această boală.

Ucraina dispune de o legislaţie progresistă în domeniul contracarării epidemiei. Ea garantează dreptul la testarea benevolă şi confidenţială pentru infecţia HIV, păstrarea tainei medicale, apărarea socială a oamenilor care trăiesc cu HIV. Problema constă în aceea că uneori principiile legislaţiei sunt încălcate sau lipsesc mijloace pentru realizarea lor.

Luaţi cunoştinţă de unele articole ale Legii Ucrainei „Cu privire la extinderea bolilor, cauzate de virusul deficitului imunitar al omului (HIV), şi apărarea juridică şi socială a oamenilor care trăiesc cu HIV” (2011). Discutaţi principiile acestui document care:

• asigură dreptul tineretului la instrucţiunile de profilaxie;

• garantează respectarea drepturilor şi apărarea socială a oamenilor care trăiesc cu HIV;

• stabilesc responsabilitatea juridică pentru discriminarea pacienţilor purtători de HIV pozitiv.

Articolul 4. Statul garantează asigurarea:

• 1) priorităţii în profilaxia extinderii infecţiei HIV, activităţii de informare şi explicare în rândurile populaţiei referitoare la principiile modului sănătos şi moral de viaţă, valorile spirituale şi conduita responsabilă în sfera relaţiilor sexuale;

• 2) propagării modului sănătos de viaţă;

• 4) accesului şi testării calitative corespunzătoare cu scopul depistării infecţiei HIV, inclusiv anonimă, cu acordarea ajutorului consultativ în prealabil şi în continuare, precum şi asigurarea securităţii persoanei testate şi a personalului care desfăşoară testarea;

• 5) informării regulate a populaţiei, inclusiv prin mass-media, despre cauzele infectării, căile de transmitere a infecţiei HIV, importanţa modului sănătos şi moral de viaţă pentru evitarea infectării cu HIV, măsurile şi metodele de profilaxie a îmbolnăvirilor cu HIV, precum şi despre posibilităţile de diagnosticare şi tratare;

• 6) includerii chestiunilor referitoare la profilaxia infecţiei HIV, modul sănătos şi moral de viaţă, valorile spirituale, comportarea responsabilă în sfera relaţiilor sexuale, valorile familiale tradiţionale, trata-rea, îngrijirea şi susţinerea oamenilor care trăiesc cu HIV, precum

si referitoare la neadmiterea discriminării unor astfel de oameni si la necesitatea formării atitudinii tolerante faţă de ei în programele de învăţământ respective pentru instituţiile de învăţământ mediu, tehnico-profesional şi superior;


 

• 9) activităţii de informare, explicare şi reabilitare, inclusiv cu antrenarea reprezentanţilor organizaţiilor publice, de binefacere şi religioase, în rândurile persoanelor care consumă droguri şi substanţe psihotrope prin injectare, cu scopul contracarării extinderii infecţiei HIV;

• 11) accesului liber la serviciile de profilaxie a transmiterii infecţiei HIV de la femeile gravide infectate cu HIV la copiii nou-născuţi;

• 13) realizării unei politici consecvente, orientate la formarea atitudinii tolerante faţă de oamenii din grupul de risc sporit de a fi infectaţi cu HIV si fată de oamenii care trăiesc cu HIV;

• 15) protecţiei sociale a oamenilor care trăiesc cu HIV, a membrilor familiilor lor, lucrătorilor medicali, sociali şi a altora, care activează în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor cu HIV, precum şi acordării ajutorului medical şi asistenţei sociale necesare persoanelor care trăiesc cu HIV;

Articolul 14. Egalitatea în faţa legii şi interzicerea discriminării oamenilor care trăiesc cu HIV şi a persoanelor care aparţin grupurilor de risc sporit de a fi infectaţi cu HIV.

• 1. Oamenii care trăiesc cu HIV şi persoanele care aparţin grupurilor de risc sporit de a fi infectaţi cu HIV - cetăţeni ai Ucrainei, cetăţeni străini sau persoane fără cetăţenie, care trăiesc permanent în Ucraina, persoanele care s-au adresat pentru a li se acorda statutul de refugiaţi în Ucraina, căutând loc de refugiu, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie, care legal se află temporar pe teritoriul Ucrainei, se folosesc de toate drepturile şi libertăţile, prevăzute de Constituţia Ucrainei şi de legile Ucrainei, de alte acte normative de drept ale Ucrainei.

• 2. Statul garantează tuturor oamenilor care trăiesc cu HIV şi persoanelor care aparţin grupurilor de risc sporit de a fi infectaţi cu HIV acordarea de posibilităţi egale cu alţi cetăţeni de a-şi realiza drepturile, în deosebi la capitolul posibilităţilor administrative şi judiciare de apărare a drepturilor lor.

• 3. Se interzice discriminarea persoanei în baza faptului că ea este infectată cu HIV, precum şi a persoanei, care aparţine grupurilor de risc sporit de a fi infectată cu HIV. Discriminatorie este considerată acţiunea sau inactivitatea, care în mod direct sau indirect creează restricţii, îi refuză în drepturi persoanei sau îi încalcă demnitatea umană în baza unuia sau a câtorva indici referitori la infectarea posibilă sau reală a acesteia cu HIV, sau dă motive de a considera persoana ca aparţinând la grupul de risc sporit de a fi infectată cu HIV.

Articolul 24. încălcarea legislaţiei în domeniul prevenirii extinderii infecţiei HIV prevede tragerea la răspundere disciplinară, civilă-de drept, administrativă sau criminală în ordinea stabilită de lege.

Stigma şi discriminarea persoanelor cu HIV pozitiv

Lumea, în care circa 40 milioane de persoane trăiesc cu HIV, nu se poate separa de ei. Dar şi în prezent stigma şi discriminarea persoanelor cu HIV pozitiv este un fenomen extins.

Stigma (danga) este un fenomen care există în societate, în conformitate cu care anumite calităţi ale oamenilor

sau comportarea lor este ruşinoasă şi amorală. Despre SIDA s-a creat impresia că aceasta este o boală a celora care se injectează cu droguri, a lucrătorilor sex-businessului şi homosexualilor. Atunci când devine cunoscut că cineva este purtător de HIV pozitiv, atitudinea faţă de el devine respingătoare.

O astfel de atitudine nu are motive reale. Doar o parte dintre oameni, mai ales la începutul epidemiei, au fost infectaţi în timpul transfuziei de sânge infectat sau în spital. Copiii, în marea lor majoritate, sunt infectaţi până la naşterea lor. Multi oameni s-au infectat, fiind căsătoriţi si păstrând fidelitatea.

Cel mai mare pericol al stigmei constă în aceea că omul se poate gândi: „Eu nu consum groguri şi nu lucrez în sex-business. Aceasta nu mă priveşte, nu-mi trebuie să ştiu nimic despre HIV şi SIDA”, însă nu este asa! Mai mult riscă acei care

nu cunosc căile de transmitere a HIV si metodele de protecţie sau nu doresc să aplice aceste cunoştinţe în practică.

Stigma în acţiune este deja discriminarea (încălcarea sau lipsirea omului de orice drept al său din cauza culorii pielii, sexului sau a stării sănătăţii). Discriminarea oamenilor purtători de HIV pozitiv se manifestă prin diferite forme: de la cerinţa de a-i izola de societate şi până la concedierea de la serviciu, neadmiterea la scoală, ameninţări si insultări la adresa lor.

Unii consideră că oamenii cu HIV trebuie izolaţi, de exemplu ca şi pe bolnavii de dizenterie. însă, după cum s-a menţionat,

HIV este o infecţie cu căi de răspândire limitate, de aceea nu există necesitatea de a-i izola pe bolnavi. Izolarea unui număr atât de mare de oameni ar fi o cruzime, iar ceea ce este important - o nebunie, căci n-ar fi dat nici un rezultat pozitiv. Dacă oamenii pun responsabilitatea pentru securitatea lor pe umerii statului, iar ei înşişi nu se vor proteja, de exemplu,

în timpul contactelor sexuale, riscă foarte mult. HIV nu are simptome specifice, cum ar fi, de exemplu, eritemul sau alte semne exterioare. Omul poate trăi mulţi ani cu HIV şi să aibă o înfăţişare sănătoasă, neştiind de aceasta, îi poate infecta pe alţii.

Deseori poţi auzi: „Să trăiască aşa cum pot, dar să nu frecventeze şcolile, unde învaţă copiii noştri, să nu lucreze la întreprinderile noastre, să nu-şi trateze dinţii în policlinicile noastre”. De la asemenea manifestări discriminatorii suferă mai multi oameni care trăiesc cu HIV, soţiile si soţii lor, părinţii şi copiii, rudele şi prietenii. In realitate, aceste cerinţe

sunt dictate de nedorinta de a schimba ceva în sine. Dar dacă măcar

>

pentru o clipă îţi imaginezi toate acestea, începi să înţelegi că, punând responsabilitatea pentru propria sănătate în seama altora, nu se reduce, ci, dimpotrivă, sporeşte riscul infectării.

Stigma şi discriminarea facilitează extinderea epidemiei. Aceste fenomene ruşinoase îi omoară pe oamenii cu HIV pozitiv în înţelesul direct al acestui cuvânt. Doar sănătatea lor depinde de starea sistemului imunitar, iar ignorarea nu numai că umileşte demnitatea omului, dar şi îi slăbeşte imunitatea afectată de virus. Este un fapt dovedit de ştiinţă.

Antrenaţi-vă să apăraţi drepturile oamenilor cu HIV pozitiv:

• citiţi întrebările şi răspunsurile;

• pregătiţi câte o întrebare şi puneţi-o oricăruia din grup;

• discutaţi.

Oare poate lucra în şcoală un pedagog cu HIV pozitiv şi este obligat el să-i comunice directorului despre diagnoza sa?

Diagnoza infecţiei HIV nu este un obstacol pentru orice activitate personală. A anunţa despre statutul HIV este o decizie personală. Omul o ia, cântărind bine toate avantajele şi dezavantajele. De cele mai multe ori îşi divulgă diagnoza personalităţi cunoscute, care tind să-şi aducă contribuţia la lupta împotriva stigmei şi discriminării faţă de persoanele cu HIV pozitiv. Potrivit legii, persoana cu HIV pozitiv este obligată să comunice despre aceasta partenerului său sexual.

Un cunoscut de-al meu doreşte să-şi trateze dinţii într-o clinică modernă, dar acolo li se refuză persoanelor cu HIV pozitiv. Oare el va fi tras la răspundere, deoarece nu l-a prevenit pe medic despre diagnoza sa?

Legea nu prevede o asemenea responsabilitate. Toţi medicii trebuie să respecte măsurile de securitate care sunt aceleaşi pentru toţi pacienţii - de parcă fiecare dintre ei ar fi infectat.

Mi s-a spus că deoarece eu sunt cu HIV pozitiv nu pot pleca peste hotare nici chiar în călătorie turistică. Dar cum agenţia de turism poate afla despre aceasta? Poate instituţia sanitară să pună o ştampilă în paşaport?

Nici un fel de notiţe nu se fac în paşaport. Numai unele ţări cer adeverinţă despre statutul HIV pentru acordarea vizei. Deci, puteţi călători în lume şi duce un mod de viaţă deplin.

Unire în numele vieţii

După cum arată experienţa, epidemia HIV/SIDA este capabilă să trezească cele mai negative şi cele mai bune calităţi umane. Cele mai negative calităţi se manifestă atunci, când persoanele cu HIV pozitiv devin jertfe din partea rudelor, prietenilor, cunoscuţilor, vecinilor, medicilor, învăţătorilor sau funcţionarilor de stat. Iar cele mai bune - când oamenii se

•> J

unesc în lupta împotriva inactivităţii guvernului sau a unor persoane aparte privind acordarea de ajutor şi grijă faţă de cei care trăiesc cu HIV.

Este important să înţelegem că epidemia poate fi depăşită numai prin unirea eforturilor comunităţii mondiale, guvernelor din toate ţările lumii, instituţiilor de stat, de afaceri, organizaţiilor publice, fiecărei comunităţi locale, familii şi fiecărui om indiferent de statutul HIV al său.

1. Ce organizaţii cu servicii contra HIV activează în localitatea (raionul) voastră? Ce acţiuni au desfăşurat ele?

2*. Simbolul unirii în lupta împotriva HIV/SIDA din 1991 este panglica roşie. Amintiţi-vă cu ce scop a fost ea creată şi care eveniment a întipărit în memoria oamenilor această panglică roşie.

Valorile morale în lupta împotriva HIV/SIDA

Generaţia voastră se confruntă cu o încercare serioasă - crearea familiei şi educarea copiilor sănătoşi în condiţiile epidemiei HIV/SIDA. Generaţiile precedente ale omenirii nu au cunoscut asemenea ameninţări. Insă, în toate timpurile cea mai mare valoare a fost castitatea până la căsătorie şi fidelitatea soţilor, şi aceasta vă va fi de ajutor. Doar aceasta este cea mai sigură protecţie de HIV. La fel ca şi regula de aur a moralităţii: „Să ai o atitudine fată de alţii asa, cum ai dori să aibă ei fată de tine”. Ea vă inspiră puteri să vă opuneţi discriminării şi să-i susţineţi pe oamenii care au nevoie de un astfel de ajutor.

Ucraina dispune de o legislaţie progresistă în domeniul contracarării epidemiei HIV/SIDA. Problema constă în aceea că uneori principiile acestei legislaţii sunt încălcate sau lipsesc mijloace pentru realizarea lor.

Stigma şi discriminarea oamenilor cu HIV pozitiv încalcă drepturile lor în domeniile ocrotirii sănătăţii, muncii, învăţământului, slăbesc eforturile, orientate la lupta împotriva epidemiei, împiedică desfăşurarea profilaxiei eficiente. Valorile morale reduc în jumătate afectarea tineretului în condiţiile epidemiei şi contribuie la apărarea drepturilor oamenilor care trăiesc cu HIV.

EXERCIŢII DE TOTALIZARE LA SUBCAPITOLUL 1 AL CAPITOLULUI 4

1. Asociaţi-vă în şapte echipe. împărţiţi între voi paragrafele 20-26 ale manualului şi întocmiţi fişele conceptuale ale memoriei pentru fiecare din ele.

2. Pe rând faceţi comunicări şi demonstraţi fişele conceptuale întocmite de echipe după materialele din § 20—26 ale manualului.

3. Din fişele conceptuale întocmite faceţi un colaj şi-l puneţi într-un loc de cinste în clasă.

Totalizaţi principalul ce aţi învăţat în subcapitolul 1 al capitolului 4.


TEST PENTRU AUTOCONTROL

1. Indicii maturităţii sociale sunt:

a) independenţa materială;

b) organismul format;

c) capacitatea de a lua decizii echilibrate;

d) capacitatea de a crea şi a menţine relaţii sănătoase;

e) capacitatea de a crea şi a întreţine familia;

f) capacitatea de a controla conştient emoţiile şi comportarea.

2. Pentru o comunicare eficientă este important:

a) exprimarea interesului în comunicare;

b) respectarea spaţiului personal al interlocutorului;

c) a vorbi permanent sau numai a asculta;

d) a folosi parafrazările;

e) a privi în ochii interlocutorului.

3. Prima etapă a îmbolnăvirii de infecţia HIV este:

a) perioada „ferestrei imunologice”;

b) perioada fără simptome;

c) faza SIDA.

4. Situaţiile cu risc înalt pentru infectarea cu HIV sunt:

a) a fi înţepat de unul şi acelaşi ţânţar;

b) folosirea de aceeaşi veselă;

c) injectarea cu aceleaşi seringi;

d) a se folosi de veceurile publice;

e) călătoria cu transportul public aglomerat.

5. Principiul testării pentru HIV, care atestă că omul nu este obligat să se prezinte pe sine, dacă nu doreşte aceasta:

a) benevol;

b) anonim;

c) confidenţial.

1. Explicaţi însemnătatea termenilor din ramă.

2. Citiţi propoziţiile 1—8 şi verificaţi dacă au fost folosiţi corect în propoziţie termenii subliniaţi. Scrieţi în caiete răspunsurile corecte.

 

 

Source: Manual de Bazele sănătăţii pentru clasa a 9 Beh, Voronţova

 






^