mozok.click » Geografie » Ce şi cum studiază geografia socială
Інформація про новину
  • Переглядів: 197
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 16:37
2-04-2018, 16:37

Ce şi cum studiază geografia socială

Категорія: Geografie

Amintiţi-vă, care este obiectul de studiu al geografiei.

Ce metode de cercetare geografice cunoaşteţi?

OBIECTUL DE STUDIU AL GEOGRAFIEI SOCIALE. După cum ştiţi, geografia este ştiinţa suprafeţei Pământului, a învelişului său geografic (sau landşaftic). Pe acest înveliş, ca pe o „faţă” a planetei, sunt expuse în mod constant urme ale proceselor naturale şi sociale, şi rezultatele interacţiunii omului cu natura. Voi cunoaşteţi, că studierea componentelor naturale, a sistemelor naturale şi diferenţierea lor după teritoriu sunt obiectele de studiu alegeogfafiei fizice (naturale). Cu toate acestea, sistemele curat naturale, nemodificate ca urmare (prin influenţa) a activităţii umane, scad pe zi ce trece, iar în multe ţări (inclusiv Ucraina) ele practic nu au mai rămas. Oamenii, organizaţi în societate, transformă landşafturi-le naturale în antropogene, iar învelişul geografic în oykumenă.

Societatea şi oykumenă, în ceea ce priveşte diferenţele regionale, sunt obiectele de studiu ale ramurei sociale a geografiei -geografia socială. Să analizăm aceste concepte. Omul face parte din biosferă şi, în acelaşi timp, înzestrat cu raţiune şi voinţă, el nu are doar necesităţi materiale, ci şi spirituale. Pentru a-şi crea un mediu diferit pentru viaţa lor, oamenii interacţi-onează cu mediul si cu semenii săi. Ca ur-mare, se formează un sistem de conexiuni si relaţii între ele, numite societate umană. Elementele acesteia sunt o varietate de asocieri umane - grupuri sociale, colective, popoare, naţiuni, partide politice, organizaţii publice şi guvernamentale. Societatea poate fi percepută ca o întreagă populaţie, văzută în diferite domenii de activitate ale vieţii - economic, social, politic şi altele. Oykumenă este partea populată sau, cu alte cuvinte, stăpânită de om, a învelişului geografic. Aici aflăm diferite forme de organizare teritorială a societăţii - de la aşezări mici, la state şi organizaţii suprastatale (cum ar fi Uniunea Europeană).



Conceptul de organizare teritorială vine de la - „teritoriu”, ca termen de bază în sistem, din punct de vedere geografic (astfel, precum în fizică, conceptul principal este atomul, în chimie - molecula, în biologie - celula). Teritoriul este o porţiune limitată a suprafaţei pământului cu resurse şi trăsături caracteristice naturale şi provocate de om (antropogenice), care are o anumită suprafaţă, locaţie geografică şi alte caracteristici. După cum aţi văzut deja, având ca exemplu teritoriul de stat din Ucraina, teritoriul - nu este doar un fragment din suprafaţa pământului (terestru sau acvatic), ci şi un anumit spaţiu geografic, care include subsolul, apele şi spaţiul aerian. Şi, din această cauză, în geografie (mai ales în geografia

socială), cuvintele „teritorială”, „organizare teritorială” sunt sinonime cu termenii „geospaţială” „organizare geospaţială”.

Prin urmare, geografia socială studiază organizarea teritorială (geospaţială) a societăţii şi a componentelor acesteia - populaţie, sfere economice, sociale şi politice. Geografia socială, ca şi cea naturală, cercetează obiectul său la diferite nivele teritoriale - mondial (global), suprastatal (regional), de stat (naţional), intern.

Principalele forme de organizare teritorială a societăţii, la nivel mondial, sunt statul (ţara) şi uniunile suprastatale - grupuri, unităţi, organizaţii, care includ de la 2-3 până la câteva zeci de ţări. Cea mai mare formă este comunitatea globală de state, reprezentată de Organizaţia Naţiunilor Unite. La nivel naţional, organizarea teritorială a societăţii se exprimă în forme, cum ar fi aşezările distincte cu grupurile sale (de exemplu, aglomerările), unităţile administrative la diferite nivele (în Ucraina, de exemplu, comunităţile locale unite, raioanele, regiunile).

MEDIUL GEOGRAFIC - SFERA DE INTERACŢIUNE A SOCIETĂŢII CU NATURA. Istoria omeniri - este istoria interacţiunii omului cu natura. Această interacţiune a format mediul care rezultă din schimbările de-a lungul timpului a învelişului geografic sub influenţa activităţilor umane şi crearea aşa-numitei naturi secundare - oraşe, diverse întreprinderi, autostrăzi, canale etc. Mediul (înconjurător) geografic este acea parte a naturii terestre, cu care omenirea inter-actionează direct în viata sa si în activitatea economică. Omul locuieşte în acest mediu, aici se petrec toate procesele şi fenomenele sociale. El este principala sursă de resurse şi are o influenţă semnificativă asupra lumii interioare a oamenilor, sănătăţii şi stării de spirit a acestora.


 

Dezvoltarea şi implementarea economiei depinde de condiţiile de mediu. De obicei, cu cât este mai divers mediu geografic, cu atât sunt mai bune condiţiile dezvoltă-rii sociale. Cu toate acestea, acest mediu creează doar condiţiile de existentă ale societătii, influenţând dezvoltarea acesteia în mod direct prin resurse naturale sau indirect prin condiţiile naturale. Resursele naturale - elemente ale mediului, ca mijloc al existenţei umane folosite în cadrul acrivităţii sale: terenuri, apă, minereuri si altele. Condiţiile naturale - corpurile şi forţele naturii, care nu sunt implicate direct în producţia socială, dar

pot influenţa în mod semnificativ dezvoltarea şi implementarea acesteia (de exemplu, clima, relieful, structura geologică a zonei).

GEOGRAFIA SOCIETĂŢII ÎN SISTEMUL DE ŞTIINŢE GEOGRAFICE.

Geografia societăţii - un sistem complex de cunoştinţe care acoperă numeroase sectoare ştiinţifice şi subdiviziuni ale acestora care sunt strâns legate între ele şi interacţionează unele cu altele, (des. 2). Geografia populaţiei studiază modelele de organizare teritorială a populaţiei, reproducerea şi structura acesteia. Geografia socială studiază organizarea teritorială a serviciilor, consumului, modul de viaţă al populaţiei, sfera sa spirituală (cultură, religie). Geografia politică studiază formarea şi dezvoltarea hărţii politice mondiale şi regionale, formarea teritorială a ţărilor, organizarea teritorial-administrativă a acestora şi diviziunilor lor administrative, organizarea teritorială a alegerilor, a mişcărilor socio-politice şi a partidelor politice. în clasa a 7-a aţi studiat continentele, în clasa 8 - suprafaţa geografică şi populaţia din Ucraina pe fundalul lumii, şi deja multe dintre noţiunile amintite vă sunt cunoscute. în clasa a 9-a, accentul se va pune pe geografia economică a lumii şi a Ucrainei, care studiază organizarea teritorială a sferelor umane şi economice ale societăţii ucrainene. Formele de organizare teritorială a sferei economice sunt: la nivel global - economia naţională şi uniunea economică a ţărilor, dar cea mai mare - economia mondială în ansamblu; la nivel de stat -

centre şi unităţi economice, zone economice. în geografia economică se disting multe discipline, ca de exemplu: în geografia industrială - geografia industriei de combustibil şi energie, metalurgiei, construcţiei de maşini şi alte industrii, în geografia agriculturii - geografia culturilor şi creşterii animalelor.

Ţinând cont de nivelele teritoriale ale studiului, se disting: geografia socială mondială (globală), a regiunilor mari - Eurasia, Europa, Europa Centrală etc. (regională), a ţărilor în parte - Ucraina, Germania ş.a. (statală) şi a părţilor co-ponente ale acestora - de exemplu, regiune, raion, (locală sau geografia ţinutului natal).

Geografia socială este legată de multe ştiinţe (des. 3) Dar cea mai strânsă legătură rămâne totuşi cea cu geografia fizică, care furnizează informaţii despre resursele naturale, caracteristicile mediului şi divizarea geografico-naturală a teritoriului.


Folosind cunoaşterea legilor economice pentru a justifica organizarea economică, geografia socială este strâns legată de economie şi se foloseşte de metodele de cercetare economică. Geografia socială ia în considerare şi elementele de sociologie care studiază oamenii şi grupurile de oameni (familie, colective de lucru, etnie) în diferite relaţii ale lor, şi, din acest motiv, foarte des utilizează şi metode sociologice (sondaje, chestionare). Statistica înarmează geografia socială cu metode

statistice (cantitative), cu ajutorul cărora se alcătuiesc unele modele. Folosind sistemele informaţionale geografice (SIG), care combină tehnologiile de calculatoare, metodele cartografice şi statistice, şi modelarea spaţială, se efectuază analiza spaţiului şi timpului şi se află răspunsurile la un sir de întrebări ca: ce este într-o

 

anumită zonă, unde se află un obiect concret, ce schimbări s-au petrecut într-un loc sau altul etc. Dintre ştiinţele sociale, o mare importanţă pentru un geograf o au, de asemenea, şi demografia cu politologia. Din acestea, cercetătorul îşi extrage informaţia necesară despre un oarecare obiect. Deci, având legături strânse cu diverse stiinte, folosind metodele lor de cercetare, geografia socială ne reflectă real procesele, proprietăţile şi caracteristicile aferente ţărilor şi lumii în general.

Remarcabil om de ştiinţă, geograf ucrainean

Omul de ştiinţă Stepan Rudnâţkii (1877-1937) a avut o contribuţie semnificativă în geografia socială, geografia politică internă şi în geopolitică: a dezvăluit specificul aşe-zării geo-politice a Ucrainei, a justificat locul ei între ţările Eurasiei şi întregii lumi, a de-monstrat necesitatea organizării uniulii ţărilor Balcanice şi Mării Negre cu participarea Ucrainei. Lucrările sale au fost tipărite în Austria, Germania, Suedia, SUA, Italia, Franţa, Ungaria, România, Elveţia.

Compatriotul nostru a fost membru al mai multor societăţi geografice europene. Ideile şi conceptele sale rămân actuale şi în prezent.

IMPORTANŢA CUNOŞTERII GEOGRAFIEI ECONOMICE. Geografia economică dă omului cunoaştinţe despre formele concrete de organizare teritorială a sferei economice a societăţii. Fără ele nu

se poate face planificarea de dezvoltare

teritorială si desfăşurarea economiei în

 

ţară, nu s-ar putea elabora planurile generale pentru dezvoltarea urbană, nu s-ar îmbunătăţi reţeaua de divizare administrativ-teritorială, n-ar fi posibilă protecţia integrată a mediului.

Geografia economică relevă nu numai legăturile şi problemele globale economice, dar şi cele sociale, politice, culturale, ecologice etc. Ea ajută să aflăm locul ţării noastre în lumea diversă, să comparăm situaţia social-economică a Ucrainei cu cea a altor ţări, să identificăm posibilele modele de dezvoltare economică demne de urmat. Acest lucru este actual mai ales în legătură cu schimbările profunde ce au loc în societatea ucraineană din 1991, când Ucraina şi-a declarat independenţa şi a intrat în perioada de tranziţie a dezvoltării socio-economice. Ruperea relaţiilor sociale vechi şi crearea noilor sisteme politice şi economice au întârziat în timp. Aceste schimbări sunt complicate şi destul de contradictorii. Problemele dezvoltării societăţii si a interacţiunii cu natura, pe un oarecare teritoriu si în interiorul tării, se manifestă diferit.

Omului, în special, geografia economică îi ajută la satisfacerea celor mai im-potrante necesităţi - la alegerea locului de trai, de învăţământ, de muncă sau

odihnă, la achiziţionarea produselor de larg consum - de la alimente, haine şi medicamente până la aparate de uz casnic, materiale de construcţie si automobile, la serviciile de transport, turism şi oferte în domeniul spiritual.

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. Care este obiectul de studiu al geografiei sociale a lumii şi Ucrainei?

2. De ce în geografia socială noţiunea de „teritoriu" este percepută ca „spaţiu geografic"?

3. Care sunt principalele forme de organizare teritorială a societăţii la nivel global şi naţional?

4. Folosindu-vă de des. 2, relataţi ce ştiţi despre structura geografiei sociale.

. Care este legătura dintre geografia fizică şi cea economică?

6. Ce metode de cecetare geografică cunoaşteţi?

Putem spune că interacţiunea dintre societate şi natură este în mare măsură procesul explorării resurselor naturale de către omenire? Argumentaţi răspunsul.

CĂUTAŢI ÎN INTERNET

Orice ştiinţă se mândreşte cu oameni de ştiinţă care prin munca lor au adus aportul la formarea prestigiului social şi valorilor practice ale ştiinţelor respective. în cazul geografiei sociale, au fost formate şcoli naţionale de cercetare cu reprezentanţi de renume: şcoala germană (Karl Ritter, Friedrich Ratzel, August Losch, Walter Krystaller), franceză (Paul Vidai de La Blache, Jean Brune, Elisee Redus), engleză (Halford Mackinder, Peter Hahhet), americană (Walter Isard, Paul Krugman). Cunoscute lumii întregi sunt şi numele geografilor ucraineni: Stepan Rudnâţkii, Costantin Vobloga, Volodimir Kubiyovici. Folosind resurse online, aflaţi despre aportul adus la dezvoltarea geografiei sociale a unuia dintre aceşti oamenii de ştiinţă (la alegere).

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^