mozok.click » Geografie » Structura spaţială a economiei mondiale
Інформація про новину
  • Переглядів: 68
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 17:13
2-04-2018, 17:13

Structura spaţială a economiei mondiale

Категорія: Geografie

Amintiţi-vă, ce este economia mondială.

Câte state şi ţări pot fi numărate pe harta modernă a lumii?

NIVELURILE ECONOMIEI MONDIALE. Ştiţi deja că participanţii cei mai activi în economia mondială sunt statele (ţările). în acelaşi timp, în relaţiile economice internaţionale sunt implcate şi unităţi economice individuale ale economiilor naţionale (întreprinderi, organizaţii) şi asociaţii economice suprastatale. Acest lucru indică faptul că economia mondială este o structură stratificată şi complexă.

Nivelul primar îl alcătuiesc întreprinderile, organizaţiile implicate direct în activitatea economică (cumpără sau vând bunuri şi servicii, investesc capital în străinătate sau îl primesc de acolo, creditează, cumpără sau vând stocuri etc.).

Al doilea nivel - sunt autorităţile guvernamentale care efectuează o politică externă şi contribuie astfel la activităţile externe ale întreprinderilor sau le limitează. în plus, statele sunt implicate în reglementarea relaţiilor economice internaţionale prin încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale, intrând în organizaţii economice internaţionale.

Al treilea nivel — uniunile economice regionale ale ţărilor care au creat condiţii economice speciale pentru membrii lor (de exemplu, Uniunea Europeană).

Al patrulea nivel - organizaţii economice mondiale: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Banca Mondială (BM); Agenţiile Specializate ONU: Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi altele (priviţi des. 21 de la pag. 35). Ele formează cerinţele generale de acces la pieţele globale respective pentru bunuri şi servicii, şi mecanisme de reglementare a acestora.



 

STRUCTURA SPAŢIALĂ A ECONOMIEI MONDIALE. Manifestarea pe mai multe niveluri a economiei mondiale se reflectă şi în structura ei spaţială. Structura spaţială a economiei mondiale - o colecţie de diverse entităţi economice formate în anumite zone care interacţionează între ele. Componentele celui mai jos nivel din această structură sunt economiile naţionale ale lumii, cele mai înalte nive-luri - asociaţiile supranaţionale (interstatale) regionale şi grupările economice. Ele pot combina câteva sau chiar zeci de economii naţionale strâns legate şi se răspândesc într-o zonă mai mică sau mai mare.

Astfel, structura spaţială a economiei mondiale distinge nivelul naţional şi câteva niveluri regionale: subregional, regional, macroregional (des. 25). Nivelul naţional, după cum ştiţi, este format din mai mult de 220 de economii. La nivel subregional sunt cunoscute asociaţii de ţări relativ mici, cum ar fi Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg), Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria), Uniunea Maghrebului Arab (Algeria, Libia, Mauritania, Maroc, Tunisia) şi altele. O varietate de asociaţii şi grupuri formate la nivel regional —

Uniunea Europeană, care include 28 de state, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) - Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein; Comunitatea Economică Eurasiatică (EURASEC) - Rusia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Kâr-gâzstan, Tadjikistan; Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) - 10 ţări; Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) — Canada, Mexic, Statele Unite ale Americii; Piaţa comună din America de Sud (Mercosur) — 5 state şi altele.

Spaţiul Economic European

SEE poate afişa cu o astfel de „formulă": 28 (statele membre ale UE) + 4 (state AELS) -1 (Elveţia, în calitate de membru al AELS a semnat acord de instituire a SEE, dar juridic nu a intrat în alianţă) + 4 (state „pitici" Andorra, Monaco, San Marino şi Vatican: juridic nu sunt membri ai organizaţiei, dar, de fapt, sunt situate în SEE prin asocierea cu statele vecine). SEE este cea mai mare regiune mondială de cooperare economică interstatală, atât prin numărul de membri corporativi (31 de ţări), cât şi prin populaţie (515 milioane de persoane în 2016).

La nivel macroregional, în graniţele unor părţi ale lumii sau a continentelor, se formează zone de interacţiune între grupuri regionale şi subregionale, şi statele, care nu sunt membrii acestora, dar sunt legate cu ele prin comerţ şi alte relaţii economice. De exemplu, UE şi AELS formează Spaţiul Economic European (SEE), care acoperă aproape toate ţările din Europa de Vest şi Centrală.

Restul ţărilor europene, inclusiv Ucraina, cooperează cu aceste organizaţii, în cadrul acordurilor semnate (Ucraina a încheiat un acord de asociere si zonă de liber schimb cu UE si acordul de liber schimb cu ţările AELS). Ca urmare, se

formează macroregiunea economică europeană. Asemenea macroregiuni se combină si în ţările Americii Centrale si de Nord, ale Americii de Sud, Africii si Asiei de Sud-Est, Asiei Centrale si de Nord, Australiei si Oceaniei.


La un nivel şi mai înalt - nivelul megaregional - în lume s-au format trei blocuri comercial-economice. La baza blocului European-Vestasiatic-African stau legăturile istorice din Orientul Mijlociu şi Africa cu ţările europene. Astăzi, în activităţile economice externe ale acestor regiuni prioritare sunt relaţiile cu UE. în blocul comercial-economic American, în ciuda existenţei a numeroase organizaţii regionale, legăturile economice cu SUA sunt extrem de importante pentru ţările de acolo. în blocul Asiatico-Pacific cooperarea la nivelul grupărilor economice regionale pare slabă. Dar de aici fac parte astfel de giganţi ai economiei mondiale moderne cum sunt China, Japonia, ţările nou industrializate din Asia de Est, care sporesc activităţile lor economice externe cu ţările acestui bloc.

După alte criterii, structura spaţială a economiei mondiale este văzută ca trei nivele (centru, semiperiferie si periferie) (des. 26).

Centrul economiei mondiale sunt ţările postindustriale din America de Nord, Europa de Vest şi Japonia rolul principal revenind „Marelui Şapte”. Ele deţin un capital financiar imens, noile tehnologii, resurse semnificative şi controlează starea pieţelor mondiale. în acest grup se conţin direcţiile-cheie ale progresului ştiinţific şi tehnologic, aici se află centrele mondiale majore de luare a deciziilor. Periferia economiei mondiale o constituie

ţările înapoiate economic din Asia, Africa, America Latină şi Oceania. între centru şi periferie se află semiperiferia, unde se numără o parte din ţările dezvoltate (Spania, Portugalia, Irlanda, Islanda, Australia, Noua Zeelandă), China, Africa de Sud, statele nou industrializate, un număr de ţări bogate producătoare de petrol, ţările postsocialiste din Europa Centrală şi de Est şi fosta URSS. Semiperiferia economiei mondiale se extinde treptat, direcţiile sale principale fiind capturate de centru la un nou nivel calitativ al economiei.

INTEGRAREA ECONOMICĂ REGIONALĂ. O caracteristică a economiei mondiale, care în prezent acoperă multe grupuri economice, este integrarea economică regională. Dezvoltarea diviziunii internaţionale a muncii, aprofundarea specializării internaţionale şi comerţului în grupări regionale duce spre „creşterea ” economiilor naţionale a ţărilor care aparţin de aceste grupuri.

Integrarea economică regională este un proces de alăturare (convergenţă) şi de comună adaptare a economiilor naţionale într-un grup separat de state şi formarea unor relaţii stabile între ele pe baza unei politici economice interguver-namentale coordonate. Combinarea economiilor într-un singur complex se înfăptuieşte prin eliminarea barierelor economice naţionale si crearea unor condiţii unifor-

me de schimb internaţional în acest grup de ţări. Integrarea se realizează în etape: de la zona de comerţ liber, care este forma cea mai simplă a sa, la uniunea economică şi monetară (des. 27).

La etapa zonei de comerţ liber a unei ţări — membrii asociaţiei regionale -elimină barierele vamale în comerţul reciproc cu bunuri şi servicii, rezervă dreptul de a desfăşura o politică externă independentă faţă de alte ţări. în uniunea vamală, libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor în cadrul grupului completează tariful vamal unic asupra ţărilor care nu sunt membre ale asociaţiei. Aici se stabileşte o politică unică de comerţ formată de toate ţările participante. Piaţa comună prevede eliminarea barierelor dintre ţări în comerţul si circulaţia forţei de muncă si a capitalului (piaţa comună a bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă), în uniunea economică, în plus faţă de cele amintite, statele participante deţin o politică economică comună, iar în uniunea monetară - se introduce o monedă unică. Cea mai dezvoltată comunitate integrată a ţărilor în lumea modernă - este Uniunea Europeană, iniţiată încă din 1952 (des. 28).

Astăzi UE este la etapa uniunii economice şi două treimi din participanţi au introdus pe teritoriile sale o monedă comună - euro. Cele mai multe organizaţii economice regionale create mai târziu, se axează, în general, pe formarea unei libere zone de comerţ sau pe uniunea vamală.


NOILE COMPONENTE ALE STRUCTURII SPAŢIALE A ECONOMIEI MONDIALE. Astăzi, se formează noi componente ale structurii spaţiale a economiei mondiale. Ele pot fi mult mai mici ca teritoriu decât economia naţională, dar sunt foarte importante pentru întreaga economie mondială. De exemplu, oraşele lumii au o reţea extrem de densă de instituţii ale infrastructurii interna-ţionale (New York, Tokio, Londra, Paris, San Francisco, Zurich, Frankfurt, Viena, Bruxelles), iar porturile lumii (Rotterdam, Anvers, Marsilia, Singapore), deservesc volume mari ale fluxurilor comerciale regionale şi globale.

Uniunea Europeană

UE - o uniune economică şi politică, care reu-neşte 28 de state membre, situate în Europa (deşi în 2019 Marea Britanie intenţionează să iasă din membrii UE). Conform sondajului (din 2016), 59 % dintre cetăţenii Ucrainei sprijină aderarea ţării la UE. tn 2014, Ucraina şi UE au semnat acordurile de asociere şi ale zonei de comerţ liber. Scopul ţării noastre este de a adera la Uniune, cooperarea mai strânsă cu ea în sferele politice şi economice.

Noile componente ale structurii spaţiale a economiei mondiale pot avea loc la intersecţia economiilor naţionale: regiunile internaţionale de frontieră de cooperare economică - între două sau trei ţări învecinate (în Europa - euroregiuni-le), benzi internaţionale si axe de dez-voltare — de-a lungul frontierelor comune şi a magistralelor de transport (de-a lungul râului Rin în Europa, în zona Marilor lacuri americane si râului Sf. Lawrence în America de Nord).

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. De ce economia globală este considerată cu mai multe niveluri?

2. Care sunt componentele celui mai mic nivel şi al celui mai înalt nivel în structura spaţială a economiei mondiale?

3. în ce constă conceptul de„Centru-periferie" a structurii spaţiale a economiei mondiale?

4. Ce ţări şi de ce îndeplinesc funcţia de centru în structura de centru-periferie a economiei mondiale?

. Conform des. 27 caracterizaţi etapele de dezvoltare a integrării economice internaţionale.

6. De ce UE este numită cea mai mare şi cea mai de succes comunitate integrată în lume?

7. Care sunt noile componente care formează structura spaţială a economiei mondiale?

Gândiţi-vă de ce Ucraina doreşte să adere la UE. Ce trebuie să facă ţara noastră pentru aceasta?

ACTIVITATE ÎN GRUP

Povestiţi-ne despre formaţiunile teritoriale interstatale, formate la diferite niveluri ale structurii spaţiale a economiei mondiale şi care funcţionează în cadrul marilor blocuri economice:

grupul 7 - European-Vest-asiatic-African; grupul2 - American; grupul 3 - Asiatico-Pacific.

CĂUTAŢI ÎN INTERNET

Imaginaţi-vă că sunteţi un antreprenor care intenţionează să îşi dezvolte afacerea pe pieţele europene. Resursul UopenEU oferă informaţii despre inovaţiile şi oportunităţile care au apărut în sfera de afaceri ucraineană după intrarea Ucrainei în zona de liber comerţ cu UE. Priveşte pagina principală a resursului: https://www.facebook.com/uopeneu/. Ce informaţii vă interesează? Ce exemple de succes a start-up-ucrainene (companii), care au intrat deja pe piaţa europeană, le-aţi lua ca model?

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^