mozok.click » Geografie » Activitatea ştiinţifică şi educaţională. Medicina în lume si în Ucraina
Інформація про новину
  • Переглядів: 116
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 18:05
2-04-2018, 18:05

Activitatea ştiinţifică şi educaţională. Medicina în lume si în Ucraina

Категорія: Geografie

De ce activitatea ştiinţifică şi educaţională aparţin sectorului terţiar al economiei?

Cum influenţează dezvoltarea ştiinţei şi educaţiei asupra societăţii?

ROLUL ŞTIINŢEI ŞI EDUCAŢIEI ÎN SOCIETATE. Ştiinţa - sfera activităţii umane, orientată spre dobândirea de noi cunoştinţe despre lume. Cunoştinţele ştiinţifice sunt ipoteze, teorii, legi ale naturii sau societăţii, care se descoperă în timpul cercetărilor fundamentale şi sunt aplicate. Fundamentale sunt domeniile teoretice de căutare ale ştiinţei, iar cercetările aplicate sunt în legătură cu aplicarea practică a rezultatelor cercetării fundamentale.

Cunoştinţele acumulate de societate se transmit din generaţie în generaţie, prin educaţie. Educaţia - este o activitate cognitivă intenţionată a oamenilor pentru dobândirea cunoştinţelor, formarea competenţelor şi abilităţilor, şi perfecţionarea acestora.

Stiinta si educaţia s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri. însă, un termen îndelungat de timp, progresul ştiinţific a fost separat de avansarea tehnologică, si, abia la sfârşitul sec. al XVIII-lea -începutul secolului al XIX-lea, în timpul revoluţiei industriale, s-a mai realizat apropeirea dintre ele şi s-a format un progres complet tehnico-ştiinţifîc (PTŞ). La mijlocul secolului XX, s-a redus semnificativ timpul dintre invenţia ştiinţifică şi aplicarea sa practică, ştiinţa a început să lucreze direct pe producţie, a existat o schimbare fundamentală în întregul sistem de interacţiune a stiintei si tehnologiei, care a dat naştere unei revoluţii ştiinţifico-tehnice (RTŞ).

Acum, pe baza realizărilor ştiinţifice, are loc dezvoltarea tuturor sectoarelor vieţii publice, se întâmplă o perfecţionare rapidă a echipamentelor, tehnologiei şi organizării de producţie, are loc creşterea eficienţei sale. Noile cunoştinţe şi idei originale, împreună cu resursele financiare şi materiale, oferă un produs competitiv. Domeniile prioritare de dezvoltare tehnologică în lumea de astăzi sunt:

1) mecanizarea şi automatizarea complexă a producţiei, introducerea roboţilor;

2) dezvoltarea electronicii şi computerizării; 3) restructurarea sectorului energetic (dezvoltarea surselor alternative de energie, aflarea şi utilizarea de noi surse energetice); 4) producerea şi utilizarea de materiale noi (semiconductori, materiale compozite, ceramice, fibre optice, grafen etc.); 5) descoperirea de noi mijloace de transport şi de comunicaţii; 6) informatizarea tuturor domeniilor, crearea de software; 7) dezvoltarea tehnologiilor inovatoare - spaţiale, smart, biologice, nanotehnologii.

Tehnologiile noi avansate au fost numite tehnologii înalte. Acestea conţin un înalt grad ştiinţific. Activităţile care vizează utilizarea şi comercializarea de noi

cunoştinţe, tehnologii, echipamente sunt numite inovatoare. în lumea de astăzi, tehnologiile înalte devin cele mai scumpe produse. în producerea lor, precum şi în activitatea inovatoare, sunt specializate ţările dezvoltate, deoarece acestea investesc în dezvoltarea stiintei si educaţiei sume colosale, au o vastă reţea de instituţii de cercetare şi educaţionale, care au tradiţii în timp, dar totodată sunt adaptate la cerinţele moderne.



CHELTUIELILE PENTRU ŞTIINŢĂ, SURSELE DE FINANŢARE. Sursele de finanţare a cercetărilor ştiinţifice sunt în funcţie de natura lor. Cerceările fundamentale sunt finanţate, în special, din bugetul de stat, deoarece există riscuri semnificative ale investiţiilor, din cauza incapacităţii de a prezice eficacitatea şi eficienţa acestor studii. Cercetările aplicate sunt adesea efectuate pe costurile clienţilor, deoarece este posibilă prezicerea eficienţei lucrărilor şi determinarea valorii lor. Un astfel de client poate fi din afaceri private, adesea reprezentat de marile CTN.

Noile tehnologii — sunt rezultatul activităţii sectorului de cercetare şi de

cercetare şi dezvoltare (C & D). Cheltuielile pentru C & D sunt un indicator important al intensităţii ştiinţifice a economiilor naţionale şi depind de nivelul lor de dezvoltare. Cele cinci ţări, care investesc cel mai mult în costurile de cercetare şi dezvoltare sunt: Statele Unite ale Americii (aproape un sfert din cheltuielile de cercetare şi dezvoltare din lume), China, Japonia, Germania, Republica Coreea. Ritmul anual de creştere a finanţării cercetăriilor ştiinţifice în China este extrem

de mare, după suma totală de bani pe tară este aproape de SUA.

Clasificarea statelor se schimbă în mod semnificativ, dacă luăm în considerare cheltuielile de cercetare şi dezvoltare ca procent al PIB: Coreea de Sud, Israel (peste 4 %), Japonia, Finlanda, Suedia, Danemarca (3-4 %), Austria, Germania, Elveţia, Statele Unite ale Americii (3 % ). Se crede, că atunci când cifra este mai mică de 0,4 %, ştiinţa din ţară reprezintă doar o funcţie socio-culturală, în intervalul 0,4—0,9 % - este în măsură să ofere unele rezultate ştiinţifice si să efectueze funcţii cognitive, şi cu o valoare mai mare de 0,9 % începe să îndeplinească o funcţie economică. în Ucraina, la nivel legislativ, este aprobat volumul cheltuielilor pentru cercetare - 1,7 % din PIB, dar, în realitate, este mult mai mic (a scăzut continuu de-a lungul ultimilor decenii, iar în 2015 a fost de 0,62 %).

Statul nostru finansează aproximativ o treime din cercetări, iar restul de fonduri provin din sectorul privat de afaceri. O situaţie similară este şi în ţările UE si SUA.

FORMELE ORGANIZĂRII SPAŢIALE A CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE.

Noile forme spaţiale de organizare socială, ca mediu de concentraţie a potenţialului ştiinţifico-educaţional şi de ocupare a forţei de muncă, sunt tehnopolisurile şi

tehnoparcurile. Tehnopolisuri - sunt oraşele cu evoluţii avansate (ridicate) de tehnologie, cercetare şi proiectare. Acestea apar ca aşezări noi, special concepute sau renovate din oraşe vechi, care funcţionează datorită tehnopolisurilor. Tehnopolis - o combinaţie a zonelor ştiinţifice, industriale, educaţionale, de locuinţe şi culturale, care au apărut în jurul centrului de cercetare, asigurând ciclu continuu de inovare. Nucleul tehnopolisului este universitatea, în jurul căreia sunt companii, ce pun în aplicare evoluţiile ştiinţifice în producţie.

Ideea de a crea oraşe ştiinţifice si industriale compacte de inovare îsi are originea încă de la mijlocul secolului XX, în Statele Unite. Acum, geografia lor este extensivă: America de Nord, Europa de Vest, Asia.

In SUA, tehnopolisuri s-au format în cele mai multe state, cel mai cunoscut este Valea siliciului cu centrul principal San Jose (inclus în aglomerarea San Francisco,

California). Cele mai mari tehnopolisuri din Japonia sunt Tohoku şi Tosan, în Franţa - Sophia Antipolis (aproape de Cannes), Mont Blanc (aproape de Grenoble).

Teritoriile siliciului

în conformitate cu modelul cel mai mare şi cel mai faimos al tehnopolisului american „Valea siliciului"(eng. Silicon Valley), în lume s-a răspândit denumirea generalizată de: „văile de siliciu"-în Statele Unite ale Americii şi Franţa, „mlaştinile de siliciu" - în Marea Britanie, „pădurile de siliciu"-în Germania „insulele de siliciu"- în Japonia. Siliciu - un material care este utilizat pe scară largă în domeniul electronicii.

Structura tehnopolis poate include diferite tipuri de tehnoparcuri - parcuri tehnologice, parcuri ştiinţifice, centre de inovare, parcuri de cercetare, parcuri industriale, cluburi si centre de afaceri, parcuri de afaceri. Aceste centre de cercetare şi dezvoltare sunt formate, de obicei, în parcuri sau zone forestiere cu peisaje naturale deosebite, ceea ce creează condiţii favorabile pentru muncă. Ideea de utilitate a parcurilor tehnologice şi teh-nopolisurilor a fost declarată şi în Ucraina. S-a format tehnopolisul „Pyatihatki” în baza Institutului de Fizică şi Tehnologie din Harkov, care este cel mai mare centru al ţării de fizică nucleară şi fizica corpurilor solide. De asemenea, se analizează perspectiva formării tehnopolisului Kiev.


CELE MAI RENUMITE CENTRE ŞTIINŢIFICE ŞI EDUCAŢIONALE ALE LUMII. Centre ştiinţifice si educaţionale există nu numai în capitalele si oraşele mari, unde sunt concentrate o mulţime de instituţii de cercetare si de învăţământ, dar şi în oraşe mai mici, cu universităţi de prestigiu, institute si laboratoare de cercetare. Astfel, în SUA, împreună cu Chicago, New York, Washington, Boston, au dobândit o recunoştinţă mondială Cambridge (unde sunt Institutul Tehnologic din Massachusetts şi Universitatea din Harvard), Pasadena, New Haven (Universitatea Yale), Prinston. In Marea Britanie, centre renumite sunt nu doar Londra, dar şi Oxford şi Cambridge, în Germania, pe lângă Miinchen şi Berlin -Heidelberg şi Freiburg, în Elveţia - Zurich, dar şi Geneva, Lausanne. După un

grup de indici, cele mai performante şi mai prestigioase instituţii de învăţământ superior (IIS) mondial sunt recunoscute: Institutele Tehnologice din Massachusetts şi California, Universităţile Stanford şi Harvard (SUA), Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) (tabelul 13). în primele cincizeci, cele mai bune

universităţi din lume, sunt 18 instituţii americane.

Tabelul 13

Clasamentul celor mai bune instituţii de învăţământ superior din lume, prin cercetarea globală QS World University Rankings

Marele colaider cu hadron

Acesta este cel mai mare accelerator de particule din lume, creat de Centrul European pentru Cercetare Nucleară, lângă Geneva. Accelerarea se execută într-un tunel sub formă de inel cu lungimea de 27 km la o adâncime de 175 de metri în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. Proiectul de dezvoltare este realizat de peste 10.000 de oameni de ştiinţă şi ingineri din peste 100 de ţări.

Pe emblema Institutului Tehnologic din Massachusetts sunt inscripţiile în limba engleză „Science and Arts" şi în latină „Mens et Manus", care înseamnă „Ştiinţa şi Arta", „Mâinile şi mintea."Pe emblema Universităţii din Harvard este scris„Veritas"-„Adevărul".

Sase universităţi din Ucraina, în 2017, au intrat în lista de o mie a celor mai bune din lume: Universitatea V. N. Karazin din Harkov - locul 408, Universitatea Naţională Taras Sevcenko din Kiev - 415, Universitatea Tehnică Naţională „Institutul Politehnic din Kiev” - 515. Trei universităţi (Universitatea Tehnică Naţională „Institutul Politehnic din Harkov”, Universitatea Naţională Vasile Stus din Donetk, Universi-tatea de stat din Sumî) ocupă locurile între 700-900.


ŞTIINŢA ŞI EDUCAŢIA ÎN UCRAINA. Ucraina are un domeniu ştiinţific

destul de dezvoltat. Reţeaua sa este formată din câteva sute de organizaţii şi instituţii: instituţiile Academiei Naţionale de Stiinte, instituţii de cercetare din industrie, birouri de proiectare şi construcţie şi birouri de tehnologie ale întreprinderilor mari, departamentele de cercetare ale universităţilor şi ale altor instituţii. în activităţi ştiinţifice sunt, de asemenea, implicate şi bibliotecile ştiinţifice, observatoarele astronomice, rezervaţiile naturale, grădinile botanice.

Cea mai mare organizaţie ştiinţifică din Ucraina este Academia Naţională de Ştiinţe, care e reprezentată prin 150 de instituţii din Kiev, Harkiv, Lviv, Odesa,

Dnestr si în alte oraşe.

Tehnologii înalte în Ucraina

Ucraina este printre cele zece ţări care sunt în măsură să ofere un ciclu complet de proiectare şi fabricare a echipamentelor pentru industria aerospaţiaiă, tancuri, nave. în Ucraina, tehnologiile înalte se folosesc, de asemenea, în industria constructoare de maşini grele, în fabricaţia echipamentelor energetice, la producerea instrumentelor.

în unele domenii ale stiintei, Ucraina are realizări considerabile şi deţine poziţii de lider în lume. în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei, în general, lipsa de fonduri duce la rămânerea în urmă a tării

noastre în comparaţie cu ţările dezvoltate ale lumii. în ultimile decenii, numărul de oameni de stiintă si instituţii ştiinţifice din Ucraina a scăzut.

Educaţia în Ucraina este prezentată prin instituţii de învăţământ preşcolar şi secundar, profesional şi superior cu niveluri diferite de acreditare.

Plasarea instituţiilor preşcolare depinde de disponibilitatea de copii de vârsta corespunzătoare şi de nivelul de angajare a mamelor în producţia socială. Ucraina are o mulţime de asemenea instituţii (mai ales în oraşe), care oferă educaţie pentru mai mult de 50 % din copiii preşcolari. Instituţiile secundare (şcoli, gimnazii, licee, colegii) sunt plasate în funcţie de aşezarea umană. Educaţia a 6 mln. de elevi ucraineni este oferită de mai mult de 17 mii de astfel de instituţii. Instituţiile de

învăţământ profesional sunt stabilite în funcţie de nevoile populaţiei din regiune, iar specializarea acestora este determinată de structura economiei.

în Ucraina funcţionează trei tipuri de instituţii de învăţământ superior: 1) universităţi, 2) academii şi institute 3) colegii. Primele două tipuri au cel mai înalt nivel de acreditare şi acordă învăţământ superior complet. Multe dintre ele au primit statutul de universităţi naţionale. Printre primele l-au primit universităţile cu o lungă tradiţie de cercetare şi educaţie - universităţile din Kiev, Lviv, Harkiv, Cernăuţi şi Dnipro, Institutul Politehnic din Kiev şi Politehnica din Liviv, şi Academiile Kiev-Moghileanska şi Ostrogska, reanimate în Ucraina independentă. Pe lângă universităţile de stat, dintre care majoritatea sunt situate în centrele regionale şi oraşele mari, există şi IÎS cu proprietate - comunală şi privată. în general, în Ucraina sunt 317 IÎS (a. 2016), cele mai multe dintre ele în Kiev, Harkov, Lviv, Odesa, Dnepr, Poltava. Până la evenimentele din Donbas printre cele mai importante centre de învăţământ superior a fost, de asemenea,

şi Doneţkul. Acum, mai multe IÎS din teritoriile ocupate s-au mutat în alte oraşe, inclusiv Universităţile Naţionale din Doneţk şi Lugansk.

MEDICINA. Sistemul sănătăţii din ţările lumii reflectă starea generală de dezvoltare economică, progresul social şi problemele sociale. Pentru a alcătui clasamentul ţărilor cu privire la eficacitatea sistemelor de sănătate se iau în considerare trei indicatori: 1) speranţa medie de viaţă la naştere; 2) cheltuielile de stat pentru medicină; 3) costul serviciilor medicale pe cap de locuitor. Ţările cu cele mai eficiente sisteme de sănătate sunt: Hong Kong, Singapore, Spania, Coreea de Sud şi Japonia. In primul zece sunt, de asemenea, Italia, Israel, Chile, Emiratele Arabe Unite şi Australia. între timp, SUA care cheltuie în domeniul sănătăţii cel mai mult dintre ţările lumii este pe poziţia 50 în clasament.

Sfera de sănătate din Ucraina include instituţii medicale şi de agrement, care oferă ingrijirea sanatatii (prevenirea bolilor, tratamentul), reabilitarea şi recreerea oamenilor. Instituţiile de sănătate din Ucraina sunt aproximativ 10 mii. de spitale, clinici si policlinici. Aici lucrează câteva sute de mii de medici şi personalul de îngrijire. Disponibilitatea medicilor în Ucraina este una dintre cele mai mari din lume, dar procentul persoanelor bolnave este în continuă creştere din cauza condiţiilor de viată nefavorabile, alimentării iraţionale etc. Un număr de oraşe din Ucraina, s-au impus ca centre medicale cunoscute: Kiev - cardiologie, dermatologie, pediatrie, Odesa - oftalmologie, Cernăuţi - ortopedie, Rivne -diagnostic, Dnipro - chirurgie militară.

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. Care sunt domeniile de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică de prioritate în lumea de astăzi?

2. Din ce surse se finansează cercetările ştiinţifice din ţară?

3. Ce este tehnopolisul? Care sunt perspectivele de dezvoltare în Ucraina?

4. Ce IÎS sunt pe primele poziţii în clasamentul mondial? Ce instituţii din Ucraina sunt printre cele mai bune din lume?

. Care instituţii de învăţământ fac parte din sfera educaţiei? Unde sunt plasate ele?

6. Ce ţări ale lumii au cel mai înalt nivel de ocrotire a sănătăţii?

Cum consideraţi, prin ce, activitatea ştiinţifică se deosebeşte de cea educaţională?

CĂUTAŢI ÎN INTERNET

V-aţi gândit vreodată asupra locurilor unde veţi continua studiile după şcoală? Dacă sunteţi interesat de o instituţie internă sau externă a învăţământului superior, aflaţi ce cerinţe trebuie să îndeplinească persoana care intenţionează să îşi continue studiile acolo.

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^