mozok.click » Geografie » Problemele ecologice ale omenirii
Інформація про новину
  • Переглядів: 200
  • Автор: admin
  • Дата: 2-04-2018, 18:16
2-04-2018, 18:16

Problemele ecologice ale omenirii

Категорія: Geografie

Amintiţi-vă, ce fenomene negative apar în urma poluării atmosferei.

Ce probleme ecologice răspândite pe teritoriul Ucrainei au caracter internaţional?

Cauzele apariţiei problemelor globale (poluarea atmosferei, hidrosferei, distrugerea terenurilor, sărăcirea diversităţii biologice) sunt folosirea iraţională a naturii la nivel de stat şi cultura ecologică redusă la nivel personal.

POLUAREA ATMOSFEREI. Ştiţi deja că pentru atmosferă cele mai periculo-se probleme sunt efectul de seră, epuizarea stratului de ozon, ploile acide, smogul. Toate acestea sunt legate cu poluarea aerului atmosferei. Lista poluanţilor industriali ne miră: carbon (II) oxid, azot, oxizi de sulf(IV), hidrocarburi, aldehide, compuşi de metale grele (plumb, zinc, cupru, cadmiu, crom), amoniac, dioxini, elemente radioactive, praf.

In urma măririi efectului de seră (în care energia solară, reflectându-se de la suprafaţa Pământului, nu se întoarce în spaţiul din cauză că ea este reţinută de către moleculele diferitor gaze în atmosferă) pe planeta noastră se ridică temperatura aerului. Gazele cu efect de seră (carbon (IV) oxid (C02), metan, vapori de apă) nimeresc în aerul atmosferei în rezultatul arderii combustibililor fosili, în urma incendiilor forestiere, în timpul extracţiei şi utilizării gazelor naturale.

Potrivit experţilor, conţinutul dublu de C02 în aer, va aduce la ridicarea temperaturii medii a planetei cu 2-4° C.

Ca rezultat al acestei încălziri globale se vor topi intensiv gheţarii de la polii planetei, dar aceasta va ridica nivelul Oceanului Planetar cu cel puţin 25 cm.

Atunci zonele litorale dens populate ale lumii vor fi inundate, milioane de oameni vor fi nevoiţi să îşi părăsească locuinţele.

La rândul său, acest lucru va provoca migraţia popoarelor şi va mări riscul conflictelor etnice si altor conflicte sociale.

Poluarea nu are limite



 

Aerul poluat al atmosferei nu are limite. Mai mult de 4000 de km separă insulele Hawaii din oceanul Pacific de Los Angeles (SUA) şi 6 km de la Tokio (Japonia). Cu toate acestea, toxicitatea aerului în aceste insule exotice în ultimii 30 de ani a crescut cu 30 %. în acelaşi timp conţinutul de praf în gheţarii din Caucaz a crescut de 20 de ori, iar în gheaţa din Antarctica se acumulează rapid mercur. Şi praful şi particulile de mercur se transmit în aer.

încălzirea globală a climei

Confirmarea încălzirii globale a climei este topirea gheţarilor. Observaţiile din timpul ultimilor decenii arată că stratul de gheaţă se îngustează cu o viteză medie de 0,3 m/an. în Antarctica, din seiful de gheaţă se rup aisberguri uriaşe şi sloiuri de plate pe lungime de sute de kilometri. Acesta este începutul distrugerii stratului îngheţat a continentului care a fost stabil în ultimii 10 mii de ani.

Eroziunele de ozon (reducerea concentraţiilor de ozon (03) în stratosferă, în special în zonele polare şi subpolare) sunt periculoase cu aceea, că printre ele pe suprafaţa Pământului pătrund cu uşurinţă razele ultraviolete care sunt nocive pentru organismele vii. La reducerea volumului de ozon aduce nimerirea în atmosfera de

aerosoli şi freoni care se folosesc în frigidere şi congelatoare. Utilizarea limitată a acestor substanţe nu numai a încetat mărirea eroziunelor de ozon, dar a adus la oprirea lor pe un timp. însă, dispariţia totală a acestora este imposibil de confirmat.

Pentru acele zone ale lumii unde electricitatea se bazează pe arderea cantităţilor mari de cărbune, problema actuală sunt ploile acide. Astăzi, astfel de ploi periculoase dăunează ecosistemelor Europei Centrale şi de Est, ţărilor scandinave şi multor regiuni ale Rusiei, Chinei şi Indiei. Ploile acide influenţează negativ asupra lumii organice, dăunează materialelor şi structurilor, întărind coroziunea metalelor, transformând în urma reacţiilor chimice marmurul şi calcarul în gips fragil. Aceasta influenţează negativ asupra stării monumentelor arhitecturale şi istorice. O cantitate semnificativă de resturi şi praf în aer poate provoca deasupra unor zone industriale smogul. în aerul poluat se disipă o cantitate mare de metale grele şi alte substanţe periculoase pentru organismele vii.

POLUAREA HIDROSFEREI. Cel mai poluate în hidrosferă sunt râurile şi lacurile. încă o jumătate de secol în urmă, în cea mai rea condiţie era apa de suprafaţă din Europa de Vest şi SUA. Astăzi, situaţia s-a îmbunătăţit cu mult. Pescuitul în râurile din Europa de Vest, chiar şi în oraşele mari, acum este un fenomen obişnuit, care duce la restaurarea calităţii apei. Poluate rămân râurile Europei de Est (Dunărea, Nipru, Nistru, Volga şi altele.). Ameninţătoare devine poluarea apelor de suprafaţă în ţările care sunt în curs de dezvoltare.

La începutul anilor 1980 în revistele ştiinţifi-co-populare se scria despre nivelul de poluare a apelor Rinului. în fiecare zi în ele nimereau 32 de mii de tone de clorură, 14 mii de tone de sulfaţi, 10 mii de tone de cationi de calciu, 3,5 mii de tone de cationi de magneziu, 2 mii de tone de nitraţi. însă astăzi, râul european, datorită măsurilor luate, s-a curăţit.


 

Apele subterane datorită proprietăţilor naturale de filtrare a rocilor sunt mult mai puţin poluate. Penetrarea substanţelor nocive în orizontul inter-stratal al apelor apar adesea în timpul accidentelor în sonde de petrol sau în timpul pompării apei uzate poluate sub sol. înrăutăţirea naturală a calităţii apei subterane poate fi în cazul când ea e folosită activ (atunci când aportul de apă

este de câteva ori mai mare decât aprovizionarea sa în urma infiltraţiilor în sol) din cauza schimbării proceselor geochimice.

Oceanului Planetar cea mai mare daună îi aduce poluarea apelor sale cu produse petroliere şi deşeuri. După studierea oamenilor de ştiinţă, în fiecare an în ocean nimeresc milioane de tone de petrol din cauza scurgerilor în timpul extragerii pe şelf, accidentelor camioanelor cisterne sau conductelor submarine. Pelicula de petrol, care se răspândeşte foarte repede pe suprafaţa apei, poate acoperi suprafeţe de sute de mii de kilometri pătraţi. In locurile răspândirii sale încetează schimbul între aer şi apă, care duce la moartea organismelor marine şi la scăderea bruscă a umidităţii. Marea Nordică, marea Baltică, marea Mediterană, marea Arabică şi marea Chinei de Sud, marea Persană, golfurile Biscaya şi Mexic, părţi ale oceanului Indian (în apropiere de coasta Africii) şi ale Oceanului Pacific aparţin teritoriilor cu risc ecologic, pentru că sunt extrem de poluate şi sunt ameninţate de catastrofe tehnogene.

DEGRADAREA TERENURILOR. După cum ştiţi deja, suprafaţa resurselor funciare este limitată. In acelaşi timp, ele nu pot fi înlocuite cu orice altă resursă. Degradarea terenurilor - înrăutăţirea stării terenurilor, compoziţiei şi proprietăţii utile, inclusiv fertilităţii, în urma influenţei factorilor naturali sau antropogeni. In fiecare an din folosirea activă se scot milioane de hectare de teren, dar aceasta micşorează posibilităţile omenirii de a rezolva problema materiei prime, sociale şi altor probleme globale. Aceasta aduce la distrugerea minierelor, la eroziunea apei şi a vântului, la deşertificarea, la poluarea chimică şi radioactivă a solurilor. Extragerea mineralelor provoacă distrugerea terenurilor, pierderea fertilităţii solului şi formarea unui „landşaft lunar” sau „badlands”. Exemple de astfel de tertorii din lume sunt porţiunile în raionul Rin-Ruhr {Germania), în Donbas {Ucraina), în Kuzbass {Rusia), pe litoralul Golfului Persic, „centura de cupru” din Zambia, Zair, Chile şi Peru, zonele miniere din Canada, Australia, Africa de Sud.

La degradarea terenurilor, la pierderea fertilităţii naturale a solului, la extinderea zonelor deşertice, la activizarea proceselor de eroziune duce şi tăierea pădurilor, păşunatul în surplus şi neglijarea regulilor agronomice. Exemple triste de o astfel de pierdere de teren productiv sunt Amazonia braziliană, Sahelul din Africa, sudul Chinei, bazinul Indus, stepa din Kazahstan, nordul Mexicului, Carpaţii. Adăugarea de îngrăşăminte, erbicide şi pesticide, chiar dacă permite să mărească randamentul culturilor şi chiar temporar să îmbunătăţească fertilitatea terenu-lui, cu timpul se acumulează substanţe chimice dăunătoare şi metale grele în sol. Nimerind în plante de cultură, în ţesuturile şi laptele animalelor prin intermediul lanţului alimentar, ele nimeresc în organismul uman, mărind posibilitatea apariţiei bolilor şi a mortalităţii între populaţie. Degradarea terenurilor şi deşertificarea influenţează negativ asupra integrităţii ecosistemelor şi a biodi-versităţii. Apare ameninţarea securităţii alimentare umane.

Dezvoltarea tehnologiei militare şi nucleare paşnice a adus la poluarea radioactivă a mediului înconjurător. Testarea armelor nucleare, catastrofele tehnologice au format mari suprafeţe de teren cu elemente radioactive în Rusia, Kazahstan, China, Statele Unite ale Americii, Japonia, Ucraina.


SĂRĂCIREA BIODIVERSITĂŢII. Sărăcirea vegetaţiei şi faunei sălbatice -rezultatul influenţei umane asupra mediului înconjurător. Din cauza interferenţei în natură şi a distrugerii ecosistemelor ritmul dispariţiei unor specii de organisme astăzi de sute de ori este mai mare decât norma naturală. Pe parcursul ultimelor trei secole pe Pământ au dispărut complet 280 de specii de mamifere şi păsări, dar la 450 de specii le ameninţă dispariţia. In Europa pe cale de dispariţie este capra sălbatică, berbecul de munte, bizonul, lupul, unele specii de lilieci.

Pierderea biodiversităţii sărăceşte întreaga planetă, însoţeşte degradarea ecosistemelor şi influenţează negativ asupra producţiei agricole. în multe regiuni

ale lumii diversitatea speciilor este un stimulent important în dezvoltarea turismului. Pentru a salva si a restabili speciile de plante şi animale trebuie rational de folosit ecosistemul.

Specii dispărute

Complet a dispărut specia struţului gigant din Madagascar. A dispărut porumbelul american călător, dar cândva stoluri de acestea păsări zburau pe un front larg continuu aproape de 10 km. !n pădurile din China nu au rămas multe specii de pândă mare şi de urs de bambus.

SITUAŢIA ECOLOGICĂ ÎN UCRAINA.

Starea critică a mediului înconjurător în Ucraina şi, legată cu aceasta, starea sănătăţii oamenilor ameninţă pericol în adresa securităţii naţionale a tării. în Ucraina oamenii trăiesc în medie 71 de ani, în timp ce durata medie de viaţă în Polonia este de aproape 74 ani, în Germania - 78, în Suedia - 80. Influenţează asupra

acestei statistici triste îmbolnăvirea, cauzată de presiunea umană antrpogenă asupra mediului, inclusiv deşeurile industriale aruncate. Locuitorii din oraşe

cu industria metalurgică şi chimică dezvoltată, au cea mai scăzută durată de viaţă. Influenţa întreprinderilor industriale asupra mediului înconjurător, calculată pe 1 km 2 a suprafeţei ţării constituie 6,5 tone, iar pe cap de locuitor - mai mult de 80 kg pe an.

Problemele gunoiului

Cantitatea de deşeuri dusă la gunoi este de 240 kg pe an pe un locuitor din Ucraina, darîn Elveţia - 0. în Japonia lucrează 3 mii de fabrici a prelucrării deşeurilor, care folosesc tehnologii ecologice favorabile, dar în Ucraina există doar o fabrică de ardere a deşeurilor în Kiev, dar şi aceasta este periculoasă pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană ca sursă de eliminare a deoxinelor. în Bogoduhov (regiunea Harkov) în loc de depozit de deşeuri naturale a fost construită prima şi până ce singura în ţară fabrică producătoare de îngrăşăminte din deşeuri, unde cu ajutorul unor bacterii speciale deşeurile menajere sunt transformate în compost.

Anual Ucraina produce milioane de tone de deşeuri solide, si doar 10 % sunt prelucrate. Mai mult de 30 de mii de depozite de deşeuri, în general, ocupă o suprafaţă ce constituie 7 % din teritoriul

său. Pe acestea teritorii nu se aplică măsuri de siguranţă pentru protecţia apelor subterane şi a poluării aerului. Cantitatea totală de deşeuri acumulate constituie deja miliarde de tone. în acelaşi timp, ele pot fi prelucrate şi pot aduce un benificiu, dar în Ucraina nu există un program de gestionare a deşeurilor de stat. Prelucrarea deşeurilor în ţara noastră trebuie adusă la norme europene.

Astăzi, aproape toate rezervoarele de apă şi râurile în Ucraina după nivelul poluării au ajuns la cea mai înaltă categorie, procesul de purificare individuală e afectat. Principalii poluanţi ai apei sunt utilităţile publice, care aruncă apele uzate contaminate. Din cauza lipsei de finansare a reconstrucţiei, majoritatea canalizărilor nu sunt reparate.

în acelaşi timp, la colmatarea, poluarea şi creşterea râurilor şi a rezervoarelor aduce aratul prea mult al teritoriilor şi nivelul forestier scăzut. Cultivarea agricolă a teritoriilor în Ucraina depăşeşte 70 %, iar aratul terenului - 58 %. în general, numai unul din fiecare 10 hectare de teren are o stare bună ecologică. Creşte nivelul de poluare toxică a solului.

Suprafaţa împădurită în ţară constituie 16 % din suprafaţa totală, în timp ce indicatorul nostru mediu al climei este de 20 %. Ucraina, ocupând mai puţin de 6 % din teritoriul Europei, are aproximativ 35 % din biodiversitatea acesteia. în acelaşi timp, multe specii endemice din Ucraina şi Europa sunt pe cale de dispariţie din cauza influenţei tehnogene asupra mediului înconjurător. în Ucraina, cu părere de rău, protejarea mediului înconjurător nu este principala întrebare în politica de stat. în ţară lipseşte un sistem unificat de monitorizare a mediului înconjurător şi a riscurilor legate cu sănătatea umană. Aşa o atitudine faţă de problemele ecologice este un semnal pentru afaceri, industrie şi agricultură privind ignorarea îndeplinirii cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător de către protectorii ţării. Volumul amenzilor nici într-un fel nu stimulează întreprinderile să-şi echipeze tehnologii favorabile ecologice. Indicatorul modernizării sale tehnice şi curăţirii a apelor uzate este extrem de scăzut. Ca urmare dezvoltărea gospodăriei duce la utilizarea iraţională a resurselor naturale şi a epuizării. în Ucraina există chieltuiala de energie şi de resurse ca un model de dezvoltare economică, care duce la stare de criză a mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei. METODELE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ECOLOGICE. Pentru a depăşi ameninţările ecologice periculoase omenirea a inventat o serie de măsuri. Printre ele - trecerea la tehnologii materiale şi de păstrare a energiei, şi în viitor - la cicluri închise de folosire a resurselor şi a producţiei de cantităţi reduse ale deşeurilor. Producţia ecologică dăunătoare, care nu poate fi încă inaccesibilă, cere mai multă atenţie în timpul prelucrării. Dar teritoriile rezervaţiilor naturale, în special în zonele cu sisteme ecologice nestabile şi fragede (tundră, deşert, păduri umede ecuatoriale) trebuie extinse.

Importantă este implicarea experienţei de folosire raţională a naturii, facerea schemelor regionale de utilizare a resurselor în dependenţă de care: naturale, economice şi sociale. în ţările lumii deja sunt făcuţi paşi speciali pentru a limita poluarea atmosferei: sunt semnate protocoale privind reducerea treptată a

dioxodului de carbon (principalul „vinovat” în formarea efectului de seră), suspendarea producţiei de freoni, care strică stratul de ozon. Extrem de important este învăţământul ecologic al populaţiei. Pentru a evita criza ecologică, este nevoie de a crea mecanisme internaţionale pentru a rezolva problemele ecologice şi de protecţie a mediului înconjurător.

în ţara noastră cerinţa protecţiei mediului înconjurător este una dintre datările acordului cu UE. Singura cale spre securitatea mediului încojurător în prezent şi în viitor este formarea unei noi priviri a vieţii în societatea ucraineană, îndreptată spre ecologizarea producţiei, consum, politică şi învăţământ. Este important de a stimula întreprinderile care implementează sistemul ecologic de conducere, folosesc controlul ecologic de certificare a producţiei şi a calităţii sale în conformitate cu standardele internaţionale ale ocrotirii naturii.

ÎNTREBĂRI Şl ÎNSĂRCINĂRI

1. De ce în atmosferă apar aşa-niştele fenomene periculoase, ca efectul de seră, epuizarea stratului de ozon, ploile acide, smogul?

2. De ce şi cum se poluează râurile, lacurile şi oceanul Planetar?

3. Ce este degradarea terenurilor? Cu ce ea este periculoasă?

4. De ce situaţia ecologică în Ucraina este caracterizată ca criză?

. Organizaţi cu colegii de clasă competiţia eco-idei „Construim eco-Ucraina". Daţi ideea cum de îmbunătăţit starea ecologică a mediului înconjurător.

Uitaţi-vă la afişele ecologice pe des. 191. Propuneţi fiecărui slogan o frază concisă, care bine se memorizează şi transmite esenţa imaginii.

PETRECEŢI UN STUDIU

1. Aflaţi dacă în regiunea voastră sunt probleme globale. Numiţi care anume.

2. Cercetaţi care a fost cauza apariţiei lor.

3. Ce soluţii puteţi voi propune la aceste probleme?

4. Ce puteţi face anume voi pentru a micşora manifestările problemelor globale în regiunea voastră?

 

Source: Manual de geografie pentru clasa a 9 Boiko

 






^