mozok.click » Bazele sănătăţii » Concepţia contemporană despre sănătate
Інформація про новину
  • Переглядів: 44
  • Автор: admin
  • Дата: 3-04-2018, 03:30
3-04-2018, 03:30

Concepţia contemporană despre sănătate

Категорія: Bazele sănătăţii

în acest paragraf:

• veţi compara atitudinea medicală şi holistică despre sănătate;

• veţi analiza relaţiile reciproce între anumite componente ale sănătăţii.

Sănătatea: atitudinea medicală si holistică

Ce înseamnă pentru voi a fi sănătos? A dormi buştean noaptea, a te trezi plin de viaţă, a avea o poftă de mâncare bună, a nu consuma medicamente, a te bucura de întâlnirea cu prietenii, a simţi un confort spiritual?

1. Pe rând continuaţi fraza: „Pentru mine a fi sănătos înseamnă...”

2. Scrieţi expresiile voastre pe foi aparte şi păstraţi-le.

3. Alegeţi cele care se referă la sănătatea omului.

Din secolul al XVII-lea medicina occidentală a pornit pe o cale falsă, convenţional separând omul de lumea înconjurătoare şi divizându-1 în două esenţe: corpul (soma) şi sufletul (psyche). De atunci şi până în mijlocul secolului al XX-lea sănătos se considera acela, care nu era bolnav, iar pacientul era examinat ca un corp cu abateri de la normele fiziologice. Eforturile medicilor erau orientate la compensarea acestor abateri.

In acele timpuri domnea gândul că în curând vor fi găsite medicamente pentru toate bolile. Aceasta nu s-a întâmplat, deşi medicina a obţinut un progres însemnat în direcţia aleasă de ea. Medicii

s-au învăţat să acorde ajutor în cazul fracturilor, rănilor, mai multor infecţii periculoase, complicaţiilor în timpul naşterii.

Mărirea duratei medii a vieţii a fost obţinută datorită îmbunătăţirii alimentaţiei, epurării apei potabile, pasteurizării laptelui, aplicării sterilităţii la spitale, descoperirii vaccinelor şi antibioticelor.

Dar în lupta cu asemenea boli atât de răspândite în lumea contemporană ca alergia, cancerul, diabetul zaharat, hipertonia, dereglarea digestiei, medicina nici până astăzi nu se poate mândri cu realizări ponderabile.



Este evident că sănătatea şi bolile nu se află numai în corp sau, din contra, în psihică. începând în corp, boala cauzează o stare psihologică

apăsătoare. Şi, dimpotrivă, drept rezultat al unui stres puternic îndelungat pot fi dereglările fiziologice şi bolile somatice (corporale) - infarctul, ulcerul stomacal, diabetul zaharat etc.

Savanţii, de asemenea, au conştientizat că distrugerea naturii ca mediu de trai este o cale de autodistrugere a omenirii, inclusiv din cauza bolilor. Din acest punct de vedere în a doua jumătate a secolului al XX-lea a apărut o nouă atitudine faţă de sănătate - holistică, ceea ce în traducere din elena veche înseamnă integru.

Din punct de vedere al atitudinii holistice sănătatea este examinată nu numai ca lipsa bolilor cronice, dar mai pe larg - ca bunăstare deplină fizică, psihologică şi socială. Bunăstarea înseamnă energie vitală, inspiraţie si satisfacţie de la viata încărcată de evenimente. Este capacitatea de a pune şi de a atinge anumite scopuri, realizarea maximă a potenţialului disponibil. Aceasta este libertatea de durere, de pasiunile distrugătoare, de egoismul şi degradarea spirituală.

Modelul holistic nu este ceva nou. După cum a menţionat Mark Twain, „oamenii vechi au furat toate ideile noastre noi”. Doar cu 2500 de ani în urmă Hipocrate spunea că sănătatea omului este o manifestare a armoniei lui interne şi armoniei cu ceea ce-1 înconjoară.

Reveniţi la rezultatele exerciţiului de start si cu ajutorul tabe-

lului 1 „Modelul holistic al sănătăţii” analizaţi care expresii au semnele bunăstării sociale a omului, iar care caracterizează aspectele psihologice (intelectuale, emoţionale sau spirituale) ale sănătăţii.

Tabelul 1

Modelul holistic al sănătăţii

Bunăstarea fizică

Starea fizică bună, energia, voioşia, capacitatea de a suporta încărcătura fizică

Bunăstarea

psihologică

Intelectuală

Capacitatea de a învăţa şi a primi satisfacţie de la procesul de învăţământ, capacitatea de a analiza probleme si de a lua decizii echilibrate

Emoţională

Capacitatea de a înţelege sentimentele -proprii şi ale altor oameni, iscusinţa de a depăşi eşecurile şi de a conduce stresurile

Spirituală

Conştientizarea menirii sale si a sen-

 

sului vieţii, acceptarea valorilor general umane, accesul la patrimoniul cultural al omenirii

Bunăstarea socială

Satisfacţie de la statutul social si de

 

la calitatea relaţiilor cu cei din jur, capacitatea de a comunica eficient şi interacţiunile cu oamenii

Asociaţi-vă în trei grupuri şi cu ajutorul materialului din acest paragraf pregătiţi comunicarea despre:

grupul 1: bunăstarea fizică; grupul 2: bunăstarea psihologică; grupul 3: bunăstarea socială.


Bunăstarea fizică

Bunăstarea fizică prezintă o totalitate de indici care caracterizează dezvoltarea organismului omenesc, posibilităţile funcţionale ale organelor şi sistemelor lui. Indicii de bază ale sănătăţii fizice sunt funcţionarea inimii, starea sistemului imunitar şi capacitatea organismului de a însuşi oxigenul de care depinde posibilitatea de a menţine viaţa în organism. De indicii principali ai sănătăţii mai ţin starea aparatului locomotor, sistemelor cardiovascular şi nervos, pielii, sistemului digestiv, sistemelor endocrin, reproductiv şi urinar ale organismului.

Sănătatea fizică puternică ne asigură cu energie pentru toată ziua, uşurează adaptarea la mediul înconjurător (bunăoară, la condiţiile meteorologice), ne ajută să supravieţuim în situaţii extremale. Bunăstarea fizică sporeşte şansele omului de a se apăra de infecţii, de a evita accidentele, precum şi să se însănătoşeze repede după boală.

în cazul când lipsesc temperatura înaltă, durerea sau alte semne ale bolii, indici ai nesănătăţii fizice pot fi:

• dereglarea somnului;

• lipsa poftei de mâncare;

• incapacitatea de a rezista la încordarea fizică;

• dereglarea digestiei;

• afectarea dinţilor;

• pielea nesănătoasă;

• oboseala sporită;

• slăbiciunea generală.

Pentru menţinerea sănătăţii fizice este important să te odihneşti pe deplin, să ai o masă normală a corpului, să ai grijă de forma fizică, de igiena individuală, de asemenea să treci un examen medical regulat şi să te tratezi în caz de necesitate. De asemenea, este important să eviţi acţiunile dăunătoare asupra organismului a tutunului, alcoolului, a altor substanţe psihoactive şi toxice.

Nu există o „măsură a sănătăţii” cu ajutorul căreia s-ar putea determina nivelul propriei sănătăţi. De aceea, fiecare o apreciază în mod subiectiv (după propriile criterii). In cazul dat este important să fii realist. Dacă sănătatea ar fi înţeleasă ca o perioadă de cinci ani fără nici o boală şi cu capacitatea de a alerga pe distanţa maraton, atunci puţini s-ar considera sănătoşi. Dar dacă sănătatea ar fi înţeleasă ca un echilibru şi cu capacitatea de însănătoşire rapidă, atunci mulţi oameni ar fi convinşi că sunt sănătoşi.

Bunăstarea psihologică

Majoritatea oamenilor se consideră că sunt sănătoşi, dacă nu au semne ale dereglării sănătăţii fizice. Insă ei pot avea boli, chiar cronice sau incurabile, care nu pot fi descoperite de nici un fel de analize şi sunt legate de dereglarea sferei lor mentale (emoţională, intelectuală sau spirituală).

Bunăstarea noastră psihologică depinde de faptul ce gândim despre sine, cum depăşim stresurile, însuşim informaţia şi luăm decizii. Cel mai important criteriu al bunăstării psihologice este simţul echilibrului psihologic, care este legat de organizarea armonioasă a psihicului şi de capacitatea lui de a se adapta la stresuri.

Oamenii cu un înalt nivel al echilibrului psihologic demonstrează:

• autoapreciere pozitivă, care este strâns legată de capacitatea de a dirija propria viaţă;

• consecutivitate şi previzibilitate, care atestă despre caracterul deja format;

• orientare spre un scop bine determinat, care se bazează pe prevederea pozitivă a viitorului şi pe necesitatea de a se autorealiza;

• autonomie (independenţă), care demonstrează iscusinţa de a lua decizie responsabilă;

• simţul unităţii cu alţi oameni, care aduc în viată stabilitate si îi dau un sens.

Oamenii echilibraţi psihologic se bucură mai mult de viaţă şi mai uşor depăşesc provocările şi problemele. Ei au chiar o altă atitudine faţă de ele. „Un om sănătos vede în probleme posibilităţi, iar cei bolnavi - posibilităţile problemelor”, a subliniat cunoscutul psihiatru, Allan Fromme.

Oamenii echilibraţi psihologic conştientizează sentimentele lor şi ştiu să le exprime în cel mai bun mod. Ei sunt capabili să ia o decizie înţeleaptă, conducându-se după valorile morale şi responsabilitate.


 

în tabelul 2 sunt expuşi câţiva indici ai bunăstării psihologice, precum şi indicii echilibrului psihologic.

Tabelul 2

Indicii

bunăstării psihologice

Indicii dereglării echilibrului psihologic

contemplarea adecvată a realităţii

contemplarea deformată a realităţii

capacitatea de a însuşi cunoştinţele, de a gândi logic

înrăutăţirea memoriei, atenţiei, altor capacităţi intelectuale

capacitatea de a analiza problemele si de a lua o decizie echilibrată

>

felul de gândire haotică şi categorică

Partea finală a tabelului 2

urmărirea unui scop bine determinat, activismul, independenţa

nehotărârea, dependenţa de voinţa altuia

capacitatea de a respecta normele şi regulile sociale

înclinaţia de a încălca regulile şi normele morale, legea

simţul dezvoltat al responsabilităţii pentru sine (pentru viaţa şi sănătatea sa)

evitarea responsabilităţii, obişnuinţele dăunătoare

gândirea critică

mustrarea sporită

capacitatea de a se autoaprecia adecvat, amabilitatea

autoaprecierea redusă, pierderea credinţei în sine, în posibilităţile sale

comportarea firească, educaţia bună, politeţea

modul de a se comporta demonstrativ, brutalitatea, îngâmfarea

capacitatea de compătimire, bunăvoinţa

duritatea emoţională, duşmănia, agresivitatea

iscusinţa de a ierta şi a nu păstra mânia

răutatea

capacitatea de a se ţine în mâini

impulsivitatea, diferite fobii

optimismul

îngrijorarea, necredinţa

Bunăstarea socială

Oamenii sunt fiinţe sociale şi nu pot exista normal fără interacţiunile cu alţi oameni şi fără societate. Un criteriu important al bunăstării sociale este indicele adaptării sociale a omului, care este legat de capacitatea lui de comunicare eficientă şi de stabilire a unor relaţii interpersonale sănătoase, de a se adapta la normele şi regulile sociale, care există în societate, de a interacţiona cu instituţiile de stat.

Oamenii cu un înalt nivel al bunăstării sociale::

• au deprinderi comunicative dezvoltate, ştiu să asculte şi să vorbească, să evite neînţelegerile;

• sunt prietenoşi în comunicare, demonstrează toleranţă şi stimă faţă de interlocutor, maniera lor de comunicare trezeşte respectul faţă de ei;

• în caz de conflict au grijă de interesele ambelor părţi, sunt capabili de a propune o soluţie reciproc avantajoasă sau să meargă la compromis;

• fac cunoştinţă uşor, se simt bine chiar într-o companie necunoscută;

• pot prieteni şi alege prieteni buni, au grijă de bunele relaţii familiale;

• pot acorda şi primi ajutor, lucra în echipă;

• sunt capabili să motiveze şi să convingă, să fie lideri şi să-i atragă pe alţii după sine.

Despre nivelul scăzut al bunăstării sociale atestă următorii indici:

• conflictele şi neînţelegerile dese;

• lipsa prietenilor apropiaţi, simţul singurătăţii;

• somnolenţa peste măsură, incapacitatea de a cere ajutor;

• relaţiile nesănătoase în familie, la şcoală, cu vârstenii.

Legăturile reciproce între diferite aspecte ale sănătăţii

9

Toate cele trei aspecte ale sănătăţii (fizic, psihologic şi social) sunt strâns legate între ele (aidoma trepiedului, pe care se montează aparatul de fotografiat: dacă unul dintre picioruşe este mai scurt decât celelalte, atunci se dereglează trepiedul). De aceea este important să păstrăm echilibrul şi să avem grijă de toate aspectele bunăstării.

De exemplu, în marşul turistic (des. 7) băieţii şi fetele nu numai că îşi antrenează corpul (au grijă de bunăstarea fizică), dar îşi călesc voinţa, învaţă ceva nou, primesc satisfacţie de la comunicarea cu natura (bunăstarea psihologică), dar îşi petrec plăcut timpul împreună cu prietenii, învaţă să fie o echipă, să se insufle şi să se susţină unul pe altul (bunăstarea socială).

în aceleaşi grupuri discutaţi şi comunicaţi clasei rezultatele:

grupul 1: cum înrăutăţirea sănătăţii fizice (bunăoară, un accident) poate influenţa asupra altor aspecte ale bunăstării;

grupul 2: cum incapacitatea de a lua o decizie responsabilă poate influenţa asupra bunăstării fizice şi sociale a adolescentului;

grupul 3: cum maniera agresivă de comunicare poate influenţa asupra stării fizice şi psihologice a omului şi anturajului lui.

Concepţia contemporană despre sănătate se bazează pe atitudinea holistică, potrivit căreia sănătatea este examinată ca stare a bunăstării depline fizice, psihologice şi sociale.

Sănătatea fizică asigură energia pentru viaţa zilnică, uşurează adaptarea la condiţiile mediului înconjurător, ajută la supravieţuirea în condiţiile extremale.

Bunăstarea psihologică (spirituală, emoţională, intelectuală) este simţul echilibrului psihologic, care depinde de iscusinţa omului de a fi în armonie cu lumea

sa interioară.

Bunăstarea socială depinde de capacitatea omului de a împăca alţi oameni, de calitatea comunicării şi relaţiilor lui.

Toate aceste trei aspecte ale sănătăţii (fizic, psihologic şi social) sunt strâns legate între ele, de aceea este important să fie păstrat echilibrul şi să se aibă grijă de toate aspectele bunăstării.

 

Source: Manual de Bazele sănătăţii pentru clasa a 9 Beh, Voronţova

 






^