mozok.click » Bazele sănătăţii » Ritmurile biologice şi sănătatea
Інформація про новину
  • Переглядів: 50
  • Автор: admin
  • Дата: 3-04-2018, 03:36
3-04-2018, 03:36

Ritmurile biologice şi sănătatea

Категорія: Bazele sănătăţii

In acest paragraf:

• vă veţi aminti de felurile ritmurilor biologice;

• veţi afla cum influenţează ele asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a oamenilor;

• veţi analiza propriul mod de viaţă în corespundere cu ritmurile biologice;

• vă veţi antrena să vă folosiţi de piramida odihnei.

Spre deosebire de strămoşii noştri, noi nu trăim în peşteri, ci în case confortabile, ne folosim de tehnica modernă şi purtăm îmbrăcăminte comodă. Insă, ca şi oamenii primitivi, ne organizăm activitatea în conformitate cu ceasornicul biologic.

Amintiţi-vă de materialul despre ritmurile biologice, studiat în clasa a 8-a:

• Prin ce se explică durata ritmurilor zilei, lunii şi anului?

• Care oameni sunt numiţi „cucuvea”, „ciocârlie”, „porumbel”?

• In pereche cu colegul de clasă clarifică de care categorie tine fiecare dintre voi.

Ritmurile biologice

Ritmurile biologice (bioritmurile) sunt oscilaţiile ritmice ale proceselor de activitate vitală, susţinute de toate organismele vii. Ele sunt interne şi externe.

Ritmurile biologice interne sunt, în mod special, ritmurile respiraţiei sau a inimii, oscilaţiile bioelectrice ale creierului, procesele ciclice de digestie, eliminare. Ritmurile biologice externe sunt cauzate de schimburile ciclice ale unor astfel de parametri ai mediului înconjurător ca iluminarea, umiditatea, temperatura aerului, intensitatea radiaţiei solare.



Acestea, bunăoară, sunt ciclurile zilei, lunii sau anului.

Majoritatea ritmurilor biologice s-au format în procesul evoluţiei, însă unele din ele sunt considerate dobândite, adică formate sub influenta tradiţiilor cui-turale sau a modului de trai al omului. Acestea sunt, bunăoară, ritmul săptămânal, orarul de lucru al omului, regimul zilei lui.

Ritmurile biologice şi sănătatea

Perioadele de oscilaţie ale ritmurilor biologice interne (frecvenţa respiraţiei, pulsul, activitatea electrică a inimii, activitatea electromagnetică a creierului) au diapazoane ale indicilor permişi. Orice deviere de la aceste diapazoane atestă despre dereglarea sănătăţii şi chiar despre pericolul ce ameninţă viaţa.

Referitor la ritmurile biologice externe putem spune că organismul omului este capabil să se adapteze la schimbările lor, dar uneori aceasta duce la dereglarea adaptaţiei şi se răsfrânge negativ asupra sănătăţii.

Cel mai periculos fapt este ignorarea ritmurilor biologice zilnice, deoarece ele s-au format în procesul evoluţiei şi sunt ideale pentru om. De aceea, acei care duc un mod de viaţă nocturn sau lucrează după un orar mobil, deseori sunt predispuşi la boli cardiace, au probleme cu tractul gastrointestinal. Deoarece ei sunt activi în perioada când organismul trebuie să se odihnească şi sunt pasivi în timpul activităţii maxime a organelor interne.

Ciclurile anuale, legate de schimbarea anotimpurilor iarna-primăvara— vara—toamna, de asemenea, influenţează asupra sănătăţii. Toamna medicii fixează „izbucniri” ale bolilor de nervi şi cardiovasculare, dereglărilor psihice şi explică aceasta prin scăderea zilei-lumină, înrăutăţirea condiţiilor meteorologice.

Cine, în opinia voastră, suferă de oscilaţiile de sezon — locuitorii de la ecuator sau acei, care trăiesc după cercul polar? Argumentaţi răspunsurile.

Ritmurile biologice şi capacitatea de lucru a omului

Ritmurile biologice influenţează asupra capacităţii de lucru a omului, a capacităţii lui de a învăţa şi a primi informaţiile, memoriei, capacităţilor de creaţie, concentraţiei, forţei musculare, vitezei reacţiei, dispoziţiei etc. Mai mult de 300 de procese fiziologice în organismul omului sunt supuse ritmului zilnic. De aceea, cei care tind să folosească la maximum potenţialul lor, trebuie să ţină cont de ritmurile biologice în orarul lor zilnic.

Dispoziţia şi capacitatea de muncă a omului se schimbă în decursul săptămânii. Se întâmplă aceasta din cauza că există ritmul biologic de şapte zile, care este sincronic cu ritmul social. Legitimitatea generală a ritmului de şapte zile este creşterea treptată a capacităţii de muncă de luni şi până ioi si reducerea bruscă a ei vinerea si sâmbăta. Si de aceasta trebuie să ţineţi cont când vă planificaţi activitatea.

Citiţi informaţia din pag. 57. Analizaţi în ce măsură modul de viaţă obişnuit al vostru ţine cont de procesele ritmice care au loc în organism.

Aproximativ la ora 5 dimineaţa se reduce nivelul melato-ninei (hormonului care provoacă somnolenţa) şi creşte producerea hormonilor care răspund de activitate (cortizonul şi adrenalina). Creşte temperatura corpului, tensiunea arterială, respiraţia devine mai adâncă, iar auzul mai ascuţit. La această oră omul se poate trezi la cel mai mic zgomot şi chiar miros.

Ora 7:00 este cel mai bun timp pentru dejun, deoarece activitatea maximă a sistemului digestiv asigură însuşirea rapidă a substanţelor digestive.

La ora 9:00 e bine să începi ziua de lucru cu planificarea şi rezolvarea celor mai complicate sarcini, treptat accelerând ritmul.

La ora 10:00 activitatea creşte, capacitatea de muncă atinge cota maximă. Această perioadă este cea mai favorabilă pentru învăţătură, munca intelectuală şi fizică.

La ora 12:00 capacitatea de muncă se reduce într-o oarecare măsură, la ora 13:00 sporeşte activitatea tractului gastrointestinal. Deci, a sosit timpul mesei.

De la ora 14:00 şi până la ora 16:00 capacitatea de muncă este moderată. Este timpul pentru îndeplinirea lucrului monoton (de rutină), eficient pentru prelucrarea şi memorizarea informaţiei.


De la ora 16:00 şi până la ora 19:00 se îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. Este perioada favorabilă pentru exerciţii fizice, de asemenea, se observă creşterea activităţii intelectuale, care creează premize pentru îndeplinirea eficientă a temelor pentru acasă.

De la ora 18:00 şi până la ora 19:00 este perioada ideală pentru cină, căci după ora 20:00 organismul intră în regimul de reînnoire, şi hrana este prelucrată mai rău.

După ora 21:00 creşte nivelul de melatonină şi se reduce temperatura corpului. în această perioadă este cel mai bine să te culci. După ora 24:00 este mai greu să adormi.

însemnătatea somnului în perioada adolescenţei

Odihna este acea componentă a modului de viaţă a omului, care este cel mai mult subordonată ritmurilor biologice. Mai întâi de toate, omul are nevoie zilnic de somnul de noapte. Chiar ignorarea de o singură dată a acestei necesităţi influenţează negativ asupra dispoziţiei şi capacităţii de muncă.

1. Amintiţi-vă câte ore a dormit noaptea trecută fiecare dintre voi, notaţi aceasta pe foi de hârtie aparte.

2. Adunaţi foile şi calculaţi durata medie a somnului de noapte a elevilor din clasa voastră.

Minorii lucrează mult. Zilnic merg la şcoală, îndeplinesc temele de acasă, frecventează cercuri şi secţii sportive, au anumite angajamente acasă. De asemenea, au nevoie şi de timp pentru a se distra şi plimba cu prietenii.

De aceea, deseori ei se culcă ultimii dintre membrii familiei, „economisind” pe contul somnului. Nu trebuie să se procedeze aşa, fiindcă necesitatea în odihnă a lor este mai mare decât a părinţilor. Pentru maturi sunt suficiente opt ore de somn. Adolescenţilor, ca şi copilului de doi ani (9—10 ore). Faptul că un copil de doi ani trebuie să doarmă ziua nu trezeşte nici o îndoială, doar el creste. Iar adolescenţii, care, de aseme-nea, cresc intensiv, foarte rar dorm ziua şi nu au un somn deplin noaptea.

Pentru ca somnul vostru să fie adânc şi sănătos, străduiţi-vă zilnic, ca în perioada luminoasă a zilei să fiţi la aer liber şi să vă culcaţi la una şi aceeaşi oră. Aceasta este foarte important pentru predispunerea ceasornicului biologic. înainte de somn găsiţi 10-15 minute pentru relaxare. Puteţi răsfoi o revistă sau asculta o muzică liniştită. Pot fi utile si exerciţiile de relaxare.

Ele vă ajută să vă liniştiţi şi să vă pregătiţi pentru ziua de mâine.

• Respiraţi lin şi adânc, în aşa fel ca să auziţi suflarea, punând mâinile pe burtă.

• Imaginaţi-vă că staţi pe malul râului alături de o barcă, trasă la mal. Admiraţi peisajul pitoresc, ascultaţi freamătul valurilor, simţiţi aroma proaspătă din jur.

• Amintiţi-vă de evenimentele din această zi, parcă aţi alege fotografiile. „Puneţi” în barcă acele fotografii care redau situaţii nu atât de plăcute, de care aţi dori să vă luaţi rămas bun pentru totdeauna. Imaginaţi-vă că dezlegaţi funia şi îi daţi drumul bărcii. La fiecare respiraţie a voastră barca este dusă tot mai departe şi mai departe de cursul apei. în cele din urmă dispare după orizont...

• Acum gândiţi-vă la ziua ce vine. De fiecare dată când trageţi aer în piept, imaginaţi-vă cum doriţi să trăiţi această zi. Doriţi-vă visuri plăcute şi porniţi în călătoria nocturnă.


Ştiţi oare că...

în timpul somnului de noapte omul în ritm deplin se află în patru faze. în prima şi a doua fază activitatea creierului este înaltă, în faza a treia creierul se odihneşte, în această perioadă organismul produce unii hormoni, inclusiv hormonii creşterii. La minori această fază este mai îndelungată decât la maturi şi constituie 3A din durata somnului. De aceea, dacă doriţi să fiţi de statură înaltă nu economisiţi pe contul somnului.

în ultima fază (a somnului adânc) tensiunea arterială scade, pulsul şi respiraţia devin mai lente. Dacă această fază nu este dereglată, dimineaţa te trezeşti vioi şi cu forţe proaspete, iar dacă ea este întreruptă, ziua te simţi stors de puteri, se reduce atenţia, viteza reacţiei, capacitatea de a te concentra.

Somnul, fără doar şi poate, este principalul fel de odihnă. însă, oamenii nu sunt maşini. Atunci când nu dorm, nu pot să lucreze permanent. în realitate trebuie să ne odihnim câte 5-15 minute pe oră, câte 2-5 ore zilnic, 1-2 zile în fiecare săptămână. Pentru o odihnă activă există şi vacanţe de scurtă durată, sărbători de stat şi vacanţa mare de vară (des. 15).

Folosindu-vă de piramida odihnei, alcătuiţi regimul zilei voastre de lucru şi de odihnă.

Pentru lecţia următoare îndepliniţi proiectul. Pentru aceasta:

• Asociaţi-vă în patru grupuri. Adunaţi o colecţie a mijloacelor de igienă (se poate desene, fotografii sau ambalaj deşert), care se folosesc pentru:

grupul 1: îngrijirea pielii;

grupul 2: îngrijirea cavităţii bucale;

grupul 3: îngrijirea părului şi a unghiilor;

grupul 4: îngrijirea locuinţei.

• Pregătiţi prezentarea acestor mijloace în formă de publicitate. Atrageţi o atenţie deosebită la preveniri, dacă ele există.

Ritmurile biologice constituie oscilaţiile ritmice ale proceselor de activitate vitală, susţinute de toate organismele vii.

In mod practic toate funcţiile organismului nostru se schimbă ritmic în perioada de 24 de ore. De aceea respectarea ritmului zilnic dat

de natură este baza modului sănătos de viată.

Odihna este componenta modului de viaţă a omului, subordonată cel mai mult ritmurilor biologice.

Oamenii au nevoie zilnic de somnul de noapte, să se odihnească periodic în decursul zilei, de zile de odihnă în decursul săptămânii, de sărbători calendaristice şi de concediu de lungă durată.

 

Source: Manual de Bazele sănătăţii pentru clasa a 9 Beh, Voronţova

 






^