mozok.click » Bazele sănătăţii » Bazele învăţării eficiente
Інформація про новину
  • Переглядів: 57
  • Автор: admin
  • Дата: 3-04-2018, 13:17
3-04-2018, 13:17

Bazele învăţării eficiente

Категорія: Bazele sănătăţii

în acest paragraf:

• vă veţi antrena să planificaţi raţional timpul;

• vă veţi învăţa să dezvoltaţi memoria şi să vă pregătiţi de examene.

Folosind metoda brainstormingului, amintiţi-vă ce aţi învăţat la lecţia precedentă.

In pereche cu colegul de clasă demonstraţi unul altuia fişele conceptuale întocmite acasă.

Pentru a învăţa eficient, este necesar să vă planificaţi timpul şi să cunoaşteţi procedeele care vă vor aiuta să însusiti mai bine informaţia.

1. Amintiti-vă de cazurile când trebuia să terminaţi câteva

lucruri şi nu aţi reuşit nimic să faceţi.

2. Povestiţi ce ati simtit atunci?

3. Ce, în opinia voastră, v-a împiedicat să faceţi aceasta la timp?

Planificaţi raţional timpul



Repartizaţi priorităţile

Aveţi prea mult de lucru şi nimic nu reuşiţi? Analizaţi care-i pricina? Posibil, aveţi obiceiul să tărăgănaţi până în ultimul moment sau să vă apucaţi de toate concomitent? Dacă doriţi să reduceţi nivelul stresului si să reuşiţi să faceţi mai mult, învăţaţi-vă să repartizaţi priorităţile.

Să vă puneţi în ordine viaţa vă va ajuta matriţa Eisenhower. Ea are doi parametri: „important” şi „urgent”.

• Important - activităţile care ajută la atingerea scopurilor trasate şi la îndeplinirea misiunii. în corespundere cu principiul Pareto, numai 20 % din activităţi dau 80 % din rezultat. Deci, putem evita 80 % de muncă inutilă.

• Urgent - ceea ce nu poate fi amânat pentru mai târziu, care cere rezolvare urgentă.

Marcând cu aceşti parametri osia coordonatelor, obţinem matriţa care ne dă posibilitate să împărţim activităţile în patru categorii (des. 31).

Antrenaţi-vă să repartizaţi priorităţile cu ajutorul matriţei

Eisenhower.

1. In decursul unei zile notaţi minuţios toate activităţile voastre şi timpul folosit pentru ele.

2. Analizaţi fiecare activitate după criteriile „important” şi „urgent” şi scrieţi-le în pătratul respectiv al matriţei Eisenhower.

3. Calculaţi în care pătrat v-aţi „petrecut” mai mult timpul, şi luaţi cunoştinţă de următoarea informaţie.

Dacă mai mult timp petreceţi:

în pătratul...

atunci...

• simţiţi permanent încordare şi stres;

• vă ameninţă un soc emotional;

• în pofida eforturilor, succesele voastre sunt la mijloc.

• vă controlaţi viaţa;

• menţineţi echilibrul;

• succesele voastre sunt mai sus de mijloc.

• scopurile voastre personale nu sunt determinate;

• vă lipseşte disciplina;

• aveţi reputaţia de om care nu refuză;

• simţiţi că cineva vă foloseşte.

• vă lipseşte responsabilitatea;

• deseori simţiţi eroarea;

• toti vă critică.

Sfaturile lui Eisenhower:

• chestiunile din pătratele C şi D pot fi date într-o parte;

• chestiunile din pătratul A pot fi reduse, atrăgând atenţia la timp chestiunilor din pătratul B;

• planificaţi regulat chestiunile din pătratul B.


 

începeţi planificarea calendaristică

Dacă doriţi să petreceţi mai mult timp în pătratul B, va trebui să însuşiţi planificarea calendaristică. Pentru aceasta veţi avea nevoie de zilnicul de afaceri (se potriveşte şi zilnicul obişnuit şcolar, dar nu acela cu note) şi 15 minute în zilele de odihnă plus 5 minute zilnic.

1. în zilele de odihnă apropiate planificaţi activităţile pe întreaga săptămână.

• întrebati-vă: „Care din activităţile, ce urmează să fie înde-plinite săptămâna viitoare, sunt cele mai importante?”.

• Repartizaţi timp pentru ele şi le notaţi în zilnic (bunăoară, pregătirea către examene: matematica, istoria — luni, miercuri şi vineri seară; geografia, biologia — marţi şi joi seară, sâmbătă dimineaţă).

• Când cele mai importante activităţi au fost planificate, notaţi altele, cărora trebuie să le acordaţi timp.

2. Zilnic revedeţi planul. Posibil să apară şi noi sarcini de neamânat, dar poate, dimpotrivă, unele activităţi şi-au pierdut actualitatea.

Dezvoltaţi perceperea, memoria, atenţia

învăţarea eficientă cere cunoaşterea proceselor de percepere şi însuşirea informaţiei.

1. Examinaţi procesul de percepere şi însuşirea informaţiei (des. 32) şi compuneţi o relatare după desen. începeţi, bunăoară, astfel: „Igor în odaia sa îndeplineşte tema de acasă la biologie. Prin geamul deschis pătrunde miros de fum. Posibil că cineva să fi dat foc gunoaielor în curte. De la bucătărie se aude cum picură apa...”

2. întrebări pentru discuţie:

• Prin care organe de simţ pătrunde informaţia din mediul înconjurător?

• în decurs de cât timp informaţia se păstrează în memoria senzorială?

• Unde are loc procesul de identificare a informaţiei?

• Ce fel de informaţii se păstrează în memoria de lungă durată?

• Cum informaţia din memoria de lungă durată influenţează procesul de percepere?

Procesul de însuşire a informaţiei are trei etape: perceperea informaţiei; identificarea si codarea ei; recrearea si amintirea informaţiei.

Etapa 1. Perceperea informaţiei

Pentru perceperea şi memorizarea informaţiei, trebuie să atrageţi atenţia asupra ei. Memorizăm mai mult când:

• manifestăm interes faţă de obiect şi ne concentrăm asupra materialului învăţat;

• învăţăm în stare de disponibilitate relaxată (fără încordare);

• periodic facem pauze scurte;

• lucrăm activ cu informaţia: o structurăm, o comparăm cu ceea ce cunoaştem, punem întrebări, conspectăm, desenăm fişele memoriei, îi învăţăm pe alţii etc.;

• îi dăm informaţiei un colorit emoţional, o facem interesantă.

Etapa 2. Identificarea şi codarea informaţiei

Creierul identifică şi codează noua informaţie prin câteva procedee: vizual (tablouri, filme), auditiv (sunete, voci, muzică), chinestezic (atingere, memoria musculară), verbal (vocea internă), mirosuri, gusturi. Toate procedeele de codare a informaţiei sunt cheile de acces la ea. Cu cât mai multe procedee de codare au fost aplicate, cu atât mai uşor ne vom aminti de această informaţie.

Etapa 3. Recrearea (amintirea) informaţiei

Memoria de lungă durată conţine foarte multă informaţie (chipuri, fapte). Se pare că oamenii în genere nimic nu uită, numai cu timpul pierd cheile de acces la informaţii (bunăoară, sub influenţa hipnozei omul îşi poate aminti cele mai mici detalii ale evenimentelor din trecutul îndepărtat). Există procedee, care ajută la o mai bună recreare a informaţiei. Ele sunt numite procedee mnemonice. Acestea sunt:

Efectul marginii — mai bine se memorizează începutul şi sfârşitul informaţiei, iar mijlocul ei decade. De aceea merită să se acorde mai multă atenţie părţii centrale a informaţiei. De asemenea, se memorizează mai bine cele învăţate dimineaţa sau înainte de somn.


Efectul serialului — mai uşor se memorizează informaţia neterminată. Acest efect este folosit cu succes în seriale, cu întreruperea seriei la episodul cel mai interesant.

Efectul contrastului - mai uşor memorizăm, când alterăm învăţarea informaţiei diferite. Bunăoară, după istoria Ucrainei e mai bine să învăţăm matematica decât istoria universală.

Efectul repetării - mai uşor se memorizează ceea ce a fost de câteva ori repetat. Repetarea eficientă se aseamănă cu revizia: scanăm informaţia, căutând ceea ce nu am memorizat si facem referinţă la ceea ce ne este cunoscut. In procesul de repetare continuă sistematizarea informaţiei şi prelucrarea ei (completarea fişelor, desenarea schemelor, repovestirea, îndeplinirea testelor de antrenament).

Faceţi schimb de experienţă în ceea ce priveşte folosirea procedeelor mnemonice (metodei de învăţare eficientă, fişelor conceptuale, completării fişelor etc.). Povestiţi cum învăţaţi cuvintele străine, memorizaţi datele evenimentelor istorice.

Anul acesta veţi susţine examene. Cititi sfaturile referitoare la pregătirea către examene. Acasă întocmiţi planul acestei pregătiri.

Cum trebuie organizată pregătirea către examene

• Luaţi cunoştinţă cu cerinţele programelor la obiecte şi întocmiţi planul de pregătire către examene.

• începeţi pregătirile! Nu permiteţi eşecul din cauza leneviei.

• Repartizaţi egal încărcătura. E mai bine să învăţaţi câte o oră în fiecare zi, decât trei zile în conţi-nuu înainte de examen.

• Determinaţi locurile slabe ale propriilor cunoştinţe. Completaţigolurile de sine stătător sau cereţi ajutor.

• Convingeţi-vă că ţineţi bine minte noţiunile-che-ie. Desenaţi fisele memoriei.

 

• întocmiţi fişele memoriei generale pentru fiecare obiect şi notaţi pe ele ceea ce deja aţi învăţat.

• Revedeţi însemnările din caiete şi de pe fişe. Completaţi ceea celipseşte. Purtaţi fişele cu sine. Priviţi în ele în timpul liber.

• Nu staţi până târziu. Pentru ca să vă fie capul limpede, trebuie să dormiţi suficient.

• înainte de somn spuneţi-vă: „Am făcut totul ce am putut. De mine mai mult nu depinde nimic. Dacă nu voi obţine rezultatul dorit, îmi va părea rău, dar voi trece şi peste aceasta” (formula gândirii pozitive).

• Nu uitaţi să luaţi dejunul.

• * Luaţi cu voi o bomboană. Ea vă va ajuta să vă calmaţi.

• Panica este molipsitoare. Nu comunicaţi cu cei care sunt nervoşi.

• Nu repetaţi materialul până în ultimul minut. Pentru a vă relaxa, gândiţi-vă cât de bine va fi după ce se vor termina toate acestea.

Dacă doriţi să reduceţi nivelul stresului si să reuşiţi să faceţi cât mai mult, învătati-vă să

repartizaţi priorităţile şi să începeţi planificarea calendaristică.

Vă puteţi spori potenţialul intelectual, luând cunoştinţă de procesul de percepere şi de însuşire a informaţiei, precum şi aplicând procedeele mnemonice.

E de dorit ca pregătirea către examene să fie începută de cu timp.

 

Source: Manual de Bazele sănătăţii pentru clasa a 9 Beh, Voronţova

 






^